Micuta sclipire de roua a cazut incet,
Aburul cenusiu se asterne peste lacul inghetat
cu amintirile plapandei flori -
Ea e departe,
Zbuciumandu-se-n zumzetul viselor pierdute...
Frunzele spalate cu roua cristalina
se deschid, trezind natura din visare -
Razele albe ale lucitorului maiastru,
mangaie gingasele ramuri ale arborilor -
Ploaia arunca lacrimi amare
peste sangerandu-i-le ganduri.
Totul se pierde in ultimile-i sperante,
Totul se cufunda in tacere.
