Viata mea? Viata ta? Cine stie?

cap 2 Tu

Tu poți fi oricine şi orice, tu poți fi el sau poți fi marea, dar doar tu eşti acel ceva ce mă linişteşte mereu, iar uneori mă tulbură, acel ceva de care niciodată nu mi-a fost teamă să risc chiar dacă ştiam că n-o să reuşesc. Tu eşti ca marea pentru mine. Probabil te întrebi de ce ca marea, fiindcă oricât de departe am fost de mare, oricât de lung ar fi fost drumul sau timpul m-am întors la ea fără niciun regret, fără nicio urmă de îndoială, fără să îmi mai pese de ce las în urmă sau de ziua de mâine. M-am întors cu ochii în lacrimi de fiecare dată fără vreo excepţie şi tot cu ochii în lacrimi îmi luam adio în tacere, uneori chiar fără să fiu văzută căci trebuia să nu par slabă. Şi drumul e doar puținul timp rămas până la destinație, acel scurt timp în care corpul îmi este învăluit de emoție, în care simt cum tremur şi cum mă copleşeşte. Şi când ajung acolo, pe mal, e ca şi cum ea mă vede îmi zămbeşte şi mă îndeamnă să-i spun ce am mai făcut şi mă ascultă. Mă ascultă cu atenție, iar când simte că mi s-au înecat corabiile, nu din vorbe ci din privirea mea îndreptată spre pământ, mă cheamă să îmi şteargă lacrimile. E acolo şi ştiu că nu pleacă.
Aşa e şi cu tine, eşti ca marea şi vei zâmbi când vei citi. Tu eşti acel cineva în ale cărui brațe mă simt de parcă nu ar mai exista nimeni, de parcă am fi numai eu şi cu tine. Tu mă tragi din trecut spre tine, în prezent şi apoi ma împingi uşor spre viitor, îmi dai aripi şi mă laşi să visez. Exact ca marea. Vezi? te asemeni mult cu ea. Ea m-a văzut şi fericită şi tristă şi singură, apoi mi-a arătat cât de bine îi pare că mă vede fericită lângă tine. Că acum e cineva lângă mine şi în restul anului. Că îmi găsesc inspirația şi lângă tine. Că mi se taie răsuflarea cu fiecare pas pe care îl fac cu atenţie spre tine doar ca să nu mă împiedic, ştii şi tu cum e cu emoţiile.
Nu pot fi sigură de ceva şi nu sunt, nici de mine nu mai sunt sigură, aş vrea să pot. Nici de tine nu pot fi sigură, dar nu mă gândesc la momentul acela, nu mă gândesc la cearta ce o să aibă loc între noi fiindcă ne-am distanţat şi fata cealaltă e mai atentă la nevoile tale când eu o să fiu la pământ pentru că m-ai lăsat să mă ofilesc lângă tine sau la momentul în care vii la mine, îmi iei palmele într-ale tale şi îmi spui că nu mai merge şi că s-a terminat, variantă mai acceptabilă decât prima. Dar nu vreau să mă gândesc la asta, iţi voi spune şi de ce, pentru ca vreau să trăiesc de parcă aş fi inconştientă lângă tine, să trăiesc toate aceste momente minunate fără să mă gândesc la final. Niciodată nu mă gândesc că nu voi mai vedea marea, iar când ajung acolo nu mă gândesc la plecare, nici cu tine nu vreau să mă gândesc la final.
De multe ori, când noaptea mă surprinde plângând din cauza unui coşmar cu tine, îmi spui ca nu e cazul să-mi fac griji, dar e greu, tu nu ştii cât îmi e de teamă şi n-am vrut să ştii pentru că înainte sã te întâlnesc eram catalogată "insensibilă" în privința oricui, dar tu ai fost diferit, tu m-ai făcut vulnerabilă.