Ai încredere în mine [Volumul I]

Capitolul 10

Rozalia stătea pe o bancă în apropierea lacului citind dintr-o carte ,fata asta e obsedată de cărți, eu în locul ei butonam telefonul ,când am trecut pe lângă banca pe care era asezată am avut instinctul de a o saluta.

- Bună.

Am salutat-o fără să vreau ,mă uit la ea nici măcar nu a sesizat că i-am dat un amărît de salut ,era absorbită de acea carte si nu m-ai auzea nimic. Trec pe lângă ea si îmi văd de drumul meu ,nu a avut bunul simț nici să se uite la mine de parcă eram invizibil am zis ,,BUNĂ" tare si clar cred că si un surd m-ar fi auzit. Îmi continui drumul fără să mă m-ai gândesc la asta ,acum în minte am imaginea fratelui meu care sunt sigur că e foc si pară că a rămas cu roșcata pe cap ,prin faptul că a invitat-o la noi a vrut să se răzbune pe mine pentru că cu o seară înainte i-am aruncat toate revistele cu femei la coşul de gunoi.

- Hei Sasukeee.

Mă uit în spate si îl văd pe Naruto alergând ca un nebun după mine.

- Hei; îi spun în timp ce mă întorc si dau mâna cu el.

-La ce te gandeai?

Rânjesc la întrebarea lui si îi povestesc evenimentul de azi cu Karin si cum Itachi si-a luat țeapă, a început să râdă de faptul că Karin a crezut că casa mea are ceva. Pe drum la-m găsit si pe Neji care zabovea pe o bancă așteptându-l pe Shikamaru care tocmai acum câteva minute s-a trezit din somn ,pff tipic Shikamaru. Stăm ce stăm si îl vedem pe Shikamaru că vine bâjbâind, se vede că tocmai ce s-a trezit ,pare nervos e clar că mama sa iar la trezit cu o găleată de apă rece.

- Ce-ai pățit mă?

Neji pare curios de pățania prietenului său, eu am început să râd pentru că stiam deja răspunsul.

-La trezit iar mă-sa cu o găleată de apă rece; spun eu iar Shikamaru pufaie nervos , Naruto si Neji au început să râdă ca doi idioți.

-Haideți să mergem; spune Shikamaru nervos.

Îi i-au pe idioți care încă radeau de braț si ne grăbim spre scoală.

Am ajuns cu 5 minute m-ai devreme si mergem în vestiar să ne schimbăm, m-am pus pe o bancă căutând în gheozdan treningul pe care l-am băgat la nimereală în graba mea să plec de acasă. Când văd ce am luat îmi dau o palmă de toată frumusețea, un trening roz îmi apare în față si mă face să mă enervez m-ai tare pe Wanda care acum o săptămână mi-a băgat treningul meu preferat la spălat cu niste haine rosi de ale lui Itachi ,treningul meu fiind alb iar tricourile lui Itachi rosii rezultatul fiind un trening roz ,minunat dintre toate hainele mele fix pe ăsta l-am luat cum ies eu afară din vestiar acum. Băieți deja au iesit din vestiar când profu Guy a fluierat în sală, fără să mă m-ai gândesc îmi pun frumusețea de trening pe mine ,dar dacă as iesi în boxeri ar fi ceva că sunt doar băieți.

-Doamnă Anko bine ați venit.

- Am venit să văd si eu antrenamentul vostru

Wtf doamna Anko ce caută aici ,acum chiar nu m-ai am nicio sansă să ies în lenjerie. Toți sunt în sală numai eu stau si mă ascund în vestiar ca un ratat.

- Uchiha ce te reține?

Treningul domnu antrenor, asta ar trebui să îi spun ,oftez odată si ies din sală curajos si cu capul sus dar când dau nas în nas cu colegi mei de echipă tot curajul s-a dus pe apa sâmbetei, au început toți să râdă iar eu am lăsat capul în jos stânjenit îmi doream să întru în pământ de rușine acum ideea de a sta o seară cu Karin nu mi se pare asa de rea.

- Ooo domnișoara Uchiha bine ați venit pe la noi; spune prof-ul iar sala iar răsună de râsete.

Mă duc si eu în formație si tot restul antrenamentului nu am scos un sunet decât atunci când eram întrebat, am jucat un meci iar toți băieți îmi pasau mingea sau se dădeau din calea mea spunând că sunt fata si ca ase se cuvine.

Când în sfârși am lepădat hainele roz si le-am îmbrăcat pe cele normale mă simțeam alt om ,am luat frumos treningul roz si l-am aruncat în primul cos de gunoi care mi-a apărut în cale.

- Ce faci mă îți arunci treningul de valoare; spune Shikamaru ranjind la mine ,vrea să se răzbune pe mine pentru faza cu mă-sa. Mârâi la el în timp ce ies din sala de sport, trântesc usa fix în fața lui, Naruto si Neji fiind deja afară din sală

- Ce dracu; se pare că s-a enervat destul de rău pe Shikamaru pentru că rar îl aud înjurând. Zâmbesc în sinea mea că l-am enervat în timp ce el pufnește si spune că nu sunt sănătos si că pute-am să-l lovesc rău.

- Nu-i vina mea că te-ai luat tu treningul roz la tine; bombăne el

- De parcă eu am vrut; si după îi povestesc cum am facut eu pe hoțul în propria mea casă, a zâmbit si ma felicitat pentru ideea cu televizorul si mingea a si râs când i-am spus că Itachi sa procopsit cu ea pe cap.

După ce m-am despărțit de ei am luat-o iar prin parc ,era ora 22:30 am trecut pe lângă banca unde acum câteva ore stătea rozalia, banca era goală nu stiu de ce dar as fi vrut să o văd iar aici cu nasul în cartea acea blestemată care era m-ai interesantă decât mine.

Întru tiptil în casă uitandu-mă în stânga si în dreapta cu frica ca nebuna să fie încă aici, mă desculț si mă duc încet spre scări.

- Unde crezi tu că te duci?

Mă opresc în capătul scărilor si rasuflu uşurat când vocea este a lu Itachi si nu a lui Karin.

- Ăăă la mine în cameră!

Se uită urât la mine si îmi spune că avem de vorbit ,mă trage până în sufragerie unde frumos pe un fotoliu stătea....

Cine credeți că era persoana misterioasă??