Adevăratul eu

O Zi Ciudata

Oh... O altă zi de liceu... În sfârșit libertate :) A da, am uitat sa ma prezint... Eu sunt Eduard sau, ma rog, Edi pe scurt... Am parul negru și ochii căprui... Sunt cam sadic uneori și sunt pasionat de creepypasta... Uneori prietenii îmi spun că-s ciudat, însă nu le prea dau atenție... Ajuns acasă ma duc în camera mea ignorând țipetele părinților mei sa mă duc să mănânc... Mă trântesc în pat, și era perfect pana am simțit o briza răcoroasă (nu știu ce cuvânt sa pun asa ca e bine și asa:)) M-am ridicat în șezut scăpând niște cuvinte de 'dulce'... Am văzut fereastra deschisa ciudat fiind ca puteam să jur că era închisă când am venit... M-am dus sa o închid și când m-am întors am văzut o siluetă înaltă cu un hanorac alb pătat cred ca cu sânge și blugi de un albastru mai închis... Un mic zâmbet mi-a scăpat pe buze când mi-am dat seama cine este... Jeff The Killer era în fața mea
Se apropie de mine și eu stau pe loc... Nu mi-e frica chiar din contra ceea ce l-a făcut sa se enerveze puțin
-Pustiule, nu tipi?Spune cu seriozitate și uimire
-Nu, spun eu la rândul meu
-Hmm... Nu fugi?
-Nu, și pentru un criminal vb destul de mult..
-Cam mult curaj pustiule
-O data să-mi mai spui asa și...
-Și ce pustiule?
-Asta și îmi iau coasa și i-o pun la gat el fiind uimit de asta
-Frumos jucat pentru un copil...Am mârâit învins și i-am luat coasa de la gat

-cred ca e timpul să pleci
-Da dar o ne mai vedem pustiule și iese pe fereastra înainte să mai spun ceva, ce las

Salutare... Aceasta este prima mea carte și primul
meu capitol asa ca fiți îngăduitori :)