cu ochii întredeschiși am întins mâinile
nu-mi era dor atât de o mângâiere cât să simt că aerul de lângă mine e ocupat de cineva
care își face griji atunci când numără și timp de 5 tururi de cer îi iese impar
stăteam întinși
patul era in mijlocul bulevardului
nu-mi dădeam seama
era chiar pe magheru sau poate dincolo de universitate
ai ridicat capul
și în ochi ți se strângea furia și teama și panica și dezgustul de tine și toate vinile pe care mi le tot repetai
le știam
și atunci
pentru că era un vis de lapte
te-am mângâiat
ți-ai sprijinit capul de umărul meu drept ai închis ochii
ce bine
acum pot să-i închid și eu
