În ochi și în răsărit

Ai avut sigur o zi în care ai cunoscut pe cineva. Poate îţi aminteşti, pentru că sigur nu ai cum să uiţi. O persoană simplă la prima vedere, inocenţa ce promitea doar din privire raiul şi bunătăţile lui. Îţi aminteşti bine cât de frumos a fost. Aţi ieşit pentru prima oară, aţi vorbit, v-aţi cunoscut şi v-aţi luat de mâna în paragrafe vechi fără înţeles şi nescrise. S-a întâmplat totul parcă ar fi fost o clipă. Mai ştii momentele frumoase? Îţi mai aduci aminte? Ceva diferit, ceva nou, o persoană ce s-a pierdut în mulţime, dar a reuşit să îţi coloreze universul în mii de culori cu o pensula alb negru şi ai încercat să îi fi scut în ploaie de foc. Câte vise minunate, câte amintiri şi ce parte frumoasă a vieţii noastre ai experimentat.. Te-a pornit într-o lume nouă şi ţi-a dat incipitul vieţii până la final. Te întrebai dacă ştii bine, ce mai poate oferii această simplă persoană după toate acestea? Ce alte secrete ascundea? Într-o noapte veşnică, vedeai în ochii ei un răsărit ce aştepta pregătit să vină. Era o strălucire atât de puternică pe care o vedeai şi o simţeai cum nimeni nu a mai fost. Dar până când a fost această poveste? Câte rânduri ai putea umple doar încercând să o descrii? Câte cărţi ai scrie vorbind despre vocea ei? Şi câte alte mii de metode artistice ai putea găsii că să o poţi cuprinde pe toată în firea ei ? Încă poate te întrebi, ce o făcea atât de specială?

Cel mai special lucru într-o persoană este un suflet.. sufletul persoanei acelea, te-a strâns cald în braţe şi te-a unit. A fost frumos, dar timpul a trecut şi vremea e atât de departe, vremea noastră şi de asta avem timp să mergem tot mai departe până când v-om ajunge acolo! Dar să ştii că ceea ce ai pierdut, nu e într-adevăr ceva rătăcit, e o nouă experienţă de viaţă, un alt obstacol al vieţii ce ţi-a oferit un plus de încredere şi experienţă că să poţi merge mai departe şi nu te îndoii crezând că această pierdere, te-a înjosit ori ţi-a lovit standardele, ci doar fi stăpân pe ţine pentru că tocmai ai reuşit să treci de ceea ce nu ştiai. Ai trecut de un necunoscut atât de profund şi de neaşteptat. Viaţă are în drumul ei nenumărate trepte necunoscute de noi. Şi cu toate astea, indiferent că ne împiedicăm de una sau mai multe, reuşim să le urcăm. Aş face o paranteză şi te-aş întreba: ,,A fost persoană aceea sufletul tău pereche?" Ce mi-ai răspunde acum? Poate că mi-ai spune că nu crezi într-un suflet pereche ori că nu ai de unde să ştii. Adevărul este că exact acesta este răspunsul, nu ştim niciodată ce persoană importantă se ascunde în viaţă noastră şi mai puţin dacă ar fi fost persoană cu care ne-am fi putut petrece eternitatea. Dar şi dacă ar fi fost, atunci poate te întrebi, de ce nu a şi rămas? Ei bine, un suflet pereche în viaţă această, putem să îl pierdem pe drum! De asta există divorţuri, de asta există căsnicii ce nu merg că pe roate. Pentru că ori sufletul acela pereche nu a venit, ori tot el a fost acolo, l-am întâlnit dar o cauza a făcut să se termine tot. Indiferent câte persoane ai cunoscut şi ţi-au fost lăcaş, dacă acum nu mai sunt aici, nu renunţă. Mergi mai departe, iar dacă e aici şi îţi deschide ochii în fiecare zi, atunci bifează pe lista ta, un nou scop îndeplinit. Dar nu te ascunde după ideea că dacă acum e aici şi a fost, va fi! Oamenii sunt atât de imprevizibili şi poartă măşti nenumărate, căci în faţă ta, tocmai ce e în desfăşurare un teatru iar tu nu poţi să îţi dai seama! Aşteaptă-te mereu la asta, în fugă ta spre fericire şi oricâte momente ai, triste sau colorate, să nu te pierzi în mulţimea alb-negru din jurul tău.