Introducere
Atatia oameni devin cantece si poezii in urma actiunilor pe care le desavarsesc unui artist. Dar nu o sa stim niciodata atata timp cat lumea noastra este plina de fantome, cuvinte nespuse si amintiri dureroase. Este atat de bizar gandindu-te la intreaga lume, deserturile, marile, furtunile, orasele care nu se odihnesc niciodata. Este atat de bizar sa te gandesti la univers, stelele pe cale de a se desprinde de cer, mangaindu-l delicat in timp ce mii de oameni isi pun credinta in ele, dorindu-si diverse lucruri, in timp ce acestea mor. Este atat de bizar sa ma gandesc la faptul ca stau singura, intr-o camera, intr-o casa, in o zi a unei luni, gandindu-ma si gandindu-ma la mine, la tine, la toti, tot singura.
Ne nastem, crestem, invatam, muncim si murim. Acesta este cursul banal al vietii, dar ai oportunitatea de a face ceva extraordinar care merita sa fie amintit si in alte timpuri. Am invatat ca viata este interesanta, daca tu alegi s-o faci asa. Am invatat ca tristetea nu este eterna, dar nici fericirea. Timpul vindeca si cele mai adanci rani, dar poate rani si cel mai protejat trup intr-o secunda.
Am invatat ca oamenii nu sunt constanti. In final, dupa ce fiecare si-a adunat amintirile, pleaca. Prietenii nu sunt de incredere, iubirile nu sunt vesnice. Fiecare isi va gasi o modalitate sa te distruga, cu sau fara aceasta dorinta. Am invatat ca trebuie sa-mi fiu singurul protector, sa am grija de mine, sa imi iubesc propria persoana inainte de a ma darui altcuiva.
Am invatat ca este perfect normal sa te pierzi din cand in cand. Este perfect normal sa te lasi purtata de val, citind, desenand, ascultand simfonia picaturilor de ploaie intr-o dimineata cenusie, langa o carte buna si o cana de ceai calda. Uneori propria-ti companie este singurul remediu. In acelasi timp, uneori, singurul remediu este otrava. Nimic in aceasta lume nesatula nu este de ajuns. Prea multa singuratate duce la nebunie, bazandu-te prea mult pe alti oameni duce la suferinta. In concluzie, trebuie sa-ti gasesti un balans intre cele doua variante, si asa iti vei gasi linistea.
Am invatat ca fericirea nu trebuie sa se bazeze niciodata pe altcineva inafara de tine. Fericirea este un sentiment pacalitor. Intr-un moment te simti deasupra imposibiluiui, euforia iti danseaza in vene, iar in urmatoarea secunda te poti prabusi din inaltul cerului, in adancul suferintei. Dar, cand toate acestea se pot intampla, trebuie sa ramai puternic. O persoana puternica in adevaratul sens al cuvantului, este acea fiinta care cu toate ca lumea i se destrama, este implinita, fara motiv. Fericirea nu trebuie sa se bazeze numai pe lucrurile materiale, persoanele care te inconjuara,rezultatele scolare si asa mai departe. Acest sentiment trebuie influentat si de faptul ca esti sanatos, ca ai parte de un acoperis deasupra capului, ca ai siguranta zilei de maine, ca traiesti ca sa poti vedea toate locurile pe care ti le-ai propus sa le vizitezi, toate visele pe care ti le-ai propus sa le indeplinesti, toate persoanele pe care ti le-ai propus sa le cunosti.
Dar singurele lucruri pe care le-am invatat, si regret ca a trebuit s-o fac in asemenea mod, au fost sa iubesc si sa urasc, iar profesorul meu in aceasta lectie de viata, a fost el.
-In urma cu un an-
“Draga amintire,
Sunt o persoana fericita, inima mea este libera. Pot sa spun ca nu stiu ce inseamna iubirea, nu am simtit-o pana acum. Ma uit in jur, observ multe persoane indragostite. Mi-ar placea sa simt gustul acesta necunoscut. Multi spun ca dragostea este cel mai frumos sentiment pe care il poti purta pentru o persoana. Este pretios, delicat, care te surpinde rapid si greu te paraseste.
Cu acest gand m-am trezit in aceasta dimineata incantatoare de vara. Sunt pregatita de a ma indragosti.
Nu am simtit inca fiorii si frica respingerii, fluturasi dansand in interiorul meu, entuziasmul zilei de maine pentru a imi intersecta privirea cu persoana draga, nimic special. Cred ca acest sentiment, iubirea, nu a fost facut pentru o persoana ca mine, sau pur si simplu nu s-a acomodat inca in mintea mea.
