Chiar de dimineaţă pregătind cafeaua
Vad toate lucrurile pândind
Invălmăşite în jurul meu
Si gândurile aruncându-se
De partea cealaltă a lumii
Unde se pierd depărtările
în răsuflarea luminii
mă începe ziua cu orele
condensate în aroma cafelei
pe care le umplu cu promisiuni fără nume
dincolo de osia timpului (ieşită din cadru)
lumina întoarsă cu faţa către mine
dilată materia sfâşie umbrele
rătăcind prin propria lor identitate
trec pretutindeni oameni vibrând
cu privirile racordate la revolta zilei
iar eu
înaintând pe drumul
dintre viaţă şi moarte