Capitolul 30

742 46 1
                                    

Sakura povestește

Nu pot să cred că el e prietenul meu din copilărie parcă nici nu-l mai recunosc ,s-a schimbat atât fizic cât si psihic,  când l-am prins în baia fetelor cu Anabel noua majoreta a echipei ,mi se făcuse rău. Nici eu nu am stiut că brunetul din fața mea afemeiatul arogant si misterios era de fapt prietenul meu din copilărie nu e de mirare că se simțea în largul lui la cireşul din parc. Când am rămas singuri în baie si am văzut jumătatea de colier pe care il purta am stiut din prima că el este.

,,Acest colier mi-a fost dăruit de o persoană foarte specială"

Aceste cuvinte mă bântuie de câteva seri ,îl visez în fiecare noapte de când sa petrecut incidentul ,îl aud îl văd îl simt mereu aproape de mine. Când m-a îmbrățișat azi pe hol am crezut că leșin, era asa de bine de cald de plăcut de ce a trebuit el să strice tot ,cu niște cuvinte aruncate la nervi m-au făcut să mă îndepărtez de el.

- Hai Saku nu mai fi supărată; îmi zice Hinata cea mai bună prietenă a mea ,ea e de fel mai timidă nu întră niciodată în belele cum fac eu sau Temari, e o fată de milioane care e îndrăgostită lulea de un blond hiperactiv care umblă după toate oxigenatele ,o să am eu ac de cojocul lui Naruto ,adică Hinata mea mai avea puțin si plângea pentru idiotul ăsta care îmi este prieten.

- Sunt bine Hina; îi zâmbesc bunei mele prietene.

Aceasta doar zâmbește timid , ne continuăm drumul spre casa mea ,trebuie să mai repet pentru olimpiadă si Hinata s-a oferit să mă ajute.

- Naruto pune dracu mâna pe el ,nu-l lăsa să scape;

Mă uit la Hinata aceasta la rândul ei se uită la mine apoi amândouă ne uităm la imaginea ce ne este oferită. Shin numai în boxeri este fugarit de un Naruto cu făină în cap si de un Sasuke ud din cap până-n picioare. Începem să râdem în timp ce intrăm în curtea casei mele ,Shin e foarte energic o să le ia mult să-l prindă. Mă îndrept spre gardul care separă curtea mea de a afemeiatului ,Hinata urmându-mi exemplu, râdem si mai tare când Shin ia furtunul si începe să-i alerge pe cei doi.

- Naruro cap sec ce esti trebuia să-l prinzi.

- Ia m-ai lasă-mă drac în pace cu nepotul tău, tu trebuia să-l prinzi.

Râd pe săturate cu Hinata mi-au dat si lacrimile cei doi aleargă pentru a se salva de monstrulețul Shin care îi amenință cu furtunul.

- Shin lasă arma jos.

Nu o lăsa Shin udal mai rău, să răcească să stea în casă cu zilele să nu se mai dea la toate fetițele cu fustițe că va fi de rău. Sau nu, nu , nu nu-l uda că mâine are o olimpiadă de câștigat.

- Shin lasă furtunul jos? Mă aud strigând ,cei trei se opresc imediat pe loc.

- De ce ; întreabă maimuțoiul

- Ca asa spun eu; piticania ofteaza scurt si lasă furtunul jos, cei doi răsuflă ușurați si se întind pe iarbă.

- Saku rămân dator; zise blondul.

- Nu am facut-o pentru tine; mă răstesc la el, brunetul de lângă el zâmbește triunfator.

- Nici pentru tine nu am facut-o; imediat fața lui se întristează, nu vreau asta dar nici comportamentul lui nu-mi place.

O iau pe Hinata de mână si intrăm în casa ,începe ora de biologie bunici mei nu sunt acasă si nici Sasori spre bucuria mea.
Îmi iubesc fratele chiar mult nu stiu ce m-aş face fără el dar uneori mă scoate din minți.

- Sasori nu este acasă?

- Nu ,cică are o ,,întâlnire" Începem să râdem pe seama fratelui meu. Îmi adun tot ce îmi trebuie pentru ami putea face studiile.

- Hai să ieșim afară?

- De ce vrei neapărat afară? O întreb eu suspicioasă ridicând din sprînceană.

- Eu...ăăă; îmi dau imediat seama de ce vrea afară dar mă prefac că nu stiu nimic ,îi zâmbesc strengar înainte să ies afară  îmi asez toate cărțile pe masa din grădina, mai arunc câte un ochii la ,,vecini mei" de peste drum pff cum i-am lăsat asa au rămas niste putori de toată frumusețea.

Eu îmi bat capul să învăț să-l fac mândru pe bunicul Orochimaru si el ce face leneveste pe iarbă, da bună treabă Uchiha bună treabă ține-o tot asa. Ce om nu era asa când eram mici ,era blând, grijuliu, atent prietenos total opus la cum e acum.

- Ai de gând să-i spui?

- Nu ,vreau să îl cunosc asa cum este el ,poate îsi va da singur seama;

- Să ne apucăm de învățat; Hinata se mulțumește doar a da din cap.

***

Deja mă doare capul ,poate că ador eu biologia dar prea mult strică, Hinata deja a adormit ,o zgâlțâi încet iar aceasta doar mormăie ceva.

- ,,Naruto si eu vreau să ieșim împreună"

O deci asta visezi tu noaptea nebuno hi hi.

- Hinata; o strig încet; Hinata; încep să tip la ea, imediat bruneta sare de pe scaun aterizînd pa gazon.

- Frumos Hinata!

- Nu e amuzant Sakura; se plânge ea. E drăguță când se supără ,este rosie în obraji.

- Vecinele mele frumoase ce faceți.

- Bine si misto de tine; îi răspund brunetului care stă agățat de gard ,când mă aude fața lui zambareata a devenit surprinsă.

- O sora mea a devenit rea

  Ai încredere în mine [Volumul I]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum