Blood is everywhere

The Beginning of The Bloods History

*2 years later*
Amber's pov:
God,au trecut 2 ani de cand prietenim.Intre timp am devenit mai mari,mai frumoşi,mai deştepți,mult mai deştepți.
Prietenia noastra avea de suferit in unele momente din cauza unor persoane care totuşi s-au dovedit a fi trecatoare.
Fiindca sa traieşti nu inseamna doar sa exişti.
Astfel intr-o seara stand şi impartaşind amintiri s-a ajuns la:
Ferdinand:-Inainte...eram tocilar.Invatam pentru a ma sustrage de la tot ce se intampla in jurul meu.Era unicul lucru care ma facea sa uit scenele cand mama era agresata verbal si fizic de tata.El e un monstru...
Dar intr-o zi...cand am venit acasa,se certau.Iar.S-a napustit asupra mea sa ma doboare.L-am respins.A cazut.S-a lovit de un colț.In urmatoarea clipa,in jurul lui era o balta de sânge.Am decis sa vad daca e viu.Nu.Nu era.
In acel moment aveam doua sentimente care duceau o batalie crâncena in mine.Compasiune si bucurie.De ce compasiune?De ce bucurie?Bucurie ca am scapat de el.Si putem duce o viață normala.Iar compasiune pentru mama.Acum avea sa traiasca singura.Singura sa lucreze.Totul avea sa fie o provocare posibil nesfarşita.
I-am zis sa nu cheme ajutor timp de 12h pentru a putea pleca.
Mi-am luat lucrurile si am ajuns.Aici
Acum.Cu voi.

Se putea citi in ochii tuturor durere.Una mai mare decat alta.Credeam ca imi cade cerul.
Deasemenea eram indurerata fiindca in 2 ani nu am primit vreo veste de la mama..sau tata...parea inutila aşteptarea.
Tacerea a durat 2 minute până cand a distrus-o Julia.

Julia:-Eu...am plecat din casa mea pentru ca am fost tradata de persoana pe care o iubeam enorm.Altcineva imparţea iubirea lui.Da stiu...poate era efemer.Dar nu mai conta.M-a tradat.In casa mea.In patul meu.In inima mea.S-a golit...a ramas pustie dar s-a reincarcat cand mi-am amintit de aniversare si de cadoul lui.
I-am luat un cuțit.Marog nu conteaza ce am luat.
Conteaza ce am facut cu ceea ce am luat.
Da i l-am infipt in piept.A meritat.Nu imi parea rau.La fel am facut şi cu ea.Cea cu care intenționa sa traiasca.Corect,intenționa.I-am spulberat visele cum a facut si el cu ale mele.Sunt o ucigaşă.Nu imi pare rau.

Din nou stateam şi priveam in gol cu toții de parca ar fi venit cineva si ne-ar fi şters emoțiile cu o radiera.
Continuam sa spunem:

Ernest:-Nu pot sa spun ca sunt un ucigaş.Nu am avut ceva tragic.Sunt doar o persoana ce vrea sa-şi implineasca scopurile singura.Nu am nevoie de ajutorul parinților mei sau a altcuiva.Am plecat sa nu fiu numit bogat.Pentru ca nu eram.
Nu aveam prieteni adevarați.Nu aveam o persoana de incredere.Eram doar un pion pe tabla de joc a destinului ce urma sa ma doboare cu prima ocazie.

Hikaru:-Ascultand tot ce spuneți,mi se invarte un gand in cap.De ce noi?De ce fiecare din noi are ceva de ascuns?De ce am ascuns?
Eu si Gina vindeam droguri pentru a ne intrețime parinții.Intr-o zi am plecat pentru ca urma sa fim ucişi de oamenii dealerului nostru.
Acum ca ma gandesc,era mai bine sa murim decat sa traim acum.Cu gandul ca parinții noştri se umilesc undeva pentru 100$.Ca mor de foame.Ca sufera crezand ca am murit dar totuşi sperând sa ne intoarcem.Ei nu ştiau cum facem noi banii.
Si era bine.
Acum putem pleca.

Chris:-Intr-adevar.De ce sa ascundem?
Amber..parinții noştri nu vor mai reveni.Gata.Au plecat...departe..pentru totdeauna...Imi pare rau ca nu ti-am spus dar incercam sa te protejez.
Aş vrea sa ma razbun pentru ei dar nu am nici cea mai vaga idee cine e vinovat.

Eu:-Stiți ce?Propun sa ne razbunam toți pentru ceea ce a fost mai rau,spun eu cu lacrimi in ochi.Propun sa fim o banda de ucigaşi anonimi.Sa salvam lumea de rau fara a fi identificați.Look-urile le putem schimba repede.Putem face diferite scheme. Toate astea pentru dulcea razbunare.
Cine e de acord?

La inceput toți au ezitat dar peste o fracțiune de secunda prima mână a fost ridicata.Dupa ea urmand restul.Ma bucuram ca erau de acord.
Deci cum s-ar spune in comun acord am decis sa inființăm o banda.
Gina propune:...

Guys thank you.Suntem deja #10 in polițiste/thriller.
Thank you so much❤