❤ Prima întâlnire ❤

1.1K 35 1
                                    

Au trecut abia 2 zile de la acea fază legata cu mama in ziua când i.am cunoscut părinții lui Ryan, din fericire mama e bine și îi mulțumesc Domnului pentru asta.
Încă îmi amintesc acea zi
Ajunsa odată la destinație cobor rapid din taxi și văd că e doar o clădire abandonată.
Imediat ce intru îmi dai seama că e ceva la mijloc fiind prea liniște, asta clar e liniștea din înaintea furtunii. Observ niște scări iar de îndată ce le urc aud niște pași, dar prea târziu să mai reacționez căci o vad pe nenorocita aia de Lexi, deci ea e nemernica care a pus asta la cale.
Lexi: Se pare că ai venit blondo
Eu: Unde.i mama ?
Lexi: Răbdare ajungem și acolo
Eu: Nu am timp de tine, și odată unde e !
Lexi: Bine, dacă tot vrei, uite.o
Face semn la niste oameni și imediat o aduc pe mama, răsuflu ușurată sa văd că e bine dar trebuie sa o scot de aici.
Eu: Mama, orice ar fi, vei ieși de aici și vei lua taxiul de afara până acasă, ok ?
Făcând un semn ușor din cap îmi dau seama că a înțeles iar imediat ce ii da drumul face exact ce i.am spus și de îndată ce o vad urcând în taxi și plecând abia atunci răsuflu ușurată.
Eu: Bun, acum suntem aici numai noi 2, zi odată ce vrei
Lexi: Simplu, sa stai departe de Ryan al meu
Eu: 1 Ryan e al meu, 2 nu.mi spui tu ce sa fac și 3 in niciun caz nu stai departe de el
Lexi: Se pare că nu ai înțeles
Eu: Se pare că tu nu ai înțeles
Lexi: Ști ce m.am saturat de atâta vorba
De îndată ce rostește asta scoate un pistol și să fii eu al naibii de nu trebuia să.mi i.au un pistol la mine.
Încarcă pistolul și îmi dau seama că așa se sfârșește cu mine dar un glonț o face să se oprească și se dă înapoi. Când mă întorc îl văd uimită pe Ryan neștiind cum naiba m.a găsit. Când mă întorc văd că Lexi a plecat.
Îmi întorc capul la Ryan și fug spre el sărindu.i în brațe.
Pare că se liniștește atunci când mă știe la el în brațe.
Eu: Cum m.ai găsit?
Ryan: Te.am căutat peste tot, apoi mi.am dat seama că ar trebui sa fii aici, ultimul loc în care aș căuta.
Eu: Îmi pare rau, ști...pentru că am plecat așa val vârtej de acolo. Sper că ai tai nu s.au supărat.
Ryan: Stai liniștită îngeraș,ai mei te adora
Eu: Serios ?
Ryan: Da, mai ales mama
Eu: Tu glumești ?
Ryan: Nu îngeraș
Fericita ii sar în brațe și plecăm de aici.
Zambesc atunci când îmi aduc aminte de acea zi. Sincer mă bucur că ai lui m.au îndrăgit, chiar mă înțeleg bine cu ei.
Încă mă gândesc la acea zi, la cate emoții am avut iar acum am din nou acele emoții căci a venit timpul și de prima noastră întâlnire. Și de fiecare data când am așa emoții sau așa evenimente ca sa zic așa o am mereu pe Lucy alaturi și îi mulțumesc enorm pentru că îmi suporta toate toanele.
Că veni vorba de ea, acum sunt la cumpărături cu ea, pentru că așa cum zice ea "trebuie să arăți perfect ca doar vei fi nora Black"
Ma amuza doar când mă gândesc la spusele ei, poate a avut dreptate când a zis că noi doi vom fi împreună dar sa nu creadă că va fi așa cum spune ea, că totuși, abia suntem la prima întâlnire și nu știm ce va fi mâine.
Trezita brusc din gândurile mele de strigătul lui Lucy care se pare că mă striga de cateva minute bune pentru a intra și în magazinul asta, care e al 4 lea magazin online care ne uitam.
Lucy: Hai mai blondo, macar hai și în asta
Eu: Lucy, știu că vrei sa fiu superbă și că vrei sa mă ajuți și îți mulțumesc dar ști bine că vreau ceva simplu
Lucy: Știu, asta e și ideea, dar nimic nu mi se pare perfect pentru tine blondo
Vrând să.i răspund dar atenția mea cade asupra unei salopete superbe, un albastru mirific ce îmi i.a ochii. Observând acest lucru, Lucy își dă seama că deja mi.am găsit ceva ideal pentru mine, așa cum prefera ea să zică.
Mă prinde de mână și mă trage după ea până în acel magazin unde probez numaidecât salopeta și se pare că e exact pe măsura mea și chiar ador cum îmi stă.
Când vede și Lucy îmi dau seama că îi place la fel de mult ca și mie.
Eu: Deci ?
Lucy: Asta e, e perfecta pentru tine blondo zici că e făcură special pentru tine
Eu: Atunci asta rămâne
Lucy: Perfect. Tu schimbă.te că eu îți caut pantofi și accesorii.
Eu: Bine, bine, mă las pe mana ta nebuno
Intru înapoi in cabina și la schimb la loc și odată ce sunt gata i.au și salopeta și merg în căutarea lui Lucy și găsind.o cu vreo 5 perechi de pantofi.
Lucy: Care ? Albe sau albastre ?
Eu: Albe
Lucy: Bun, atunci iei și blăniță alba si plic
Eu: Și accesorii ?
Lucy: La alea mă gândeam ceva de argint.
Eu: Atunci hai odată să terminăm că stăm cred că de juma' de zi
Chicotim amândouă și când îmi aleg și pantofii și celelalte ieșim în sfârșit din mall răsuflând ușurate că am terminat.
Sunt uimită sa văd că Max ne așteaptă, sper sa nu aibă legătură cu Ryan, macar de data asta, dar spre bucuria mea, nu e, căci Lucy l.a chemat aici.
Punem cumpărăturile în spate și intrăm în masina, în câteva minute ajungem acasă la mine. Urcam direct la mine in camera, unde intru direct in living să mă schimb.
Mă întorc în camera și văd că Lucy a pregătit deja ondulatorul.
Când mă asez pe scaunul din fata oglinzii mă las pe mana ei și știu că nu voi regreta.
Ryan pov
Realizând ce zi e azi, îmi dau seama că nu am nici mult timp la dispoziție.
Ba cât de prost pot sa fiu sa uit fix ziua asta, fix de prima noastră întâlnire.
Sa fiu eu fiu de drac daca nu o dau in bară fix când nu vreau.
N.am nicio idee, nici unde drăcie ar trebui sa o duc, ce sa.i i.au sau cu ce sa mă îmbrac.
Ce mama dracului ar trebui sa fac eu acum ? Nu am nici cea mai mică idee.
A da, tata, știu bine că mereu mă ajută, nu ma poate lăsa baltă chiar acum.
Cautandu.l peste tot și strigându.l ca disperatul prin toată casa îl găsesc în sfârșit în biroul său alaturi de mama.
Tata: Ce dracu strigi ca nebunul prin toată casa ?
Eu: Am mare nevoie de ajutorul tau tata
Tata: Legat de ?
Eu: Evelyn
Mama chicotește și pleacă lasandu.ne singuri dar nu înainte de.ai ura tatei "bafta, ți.a venit randul". Sincer nu ai cum sa nu te amuze chestia asta.
Tata: Hai zi, cu ce te pot ajuta fiule ?
Eu: Am prima întâlnire cu Evelyn și am uitat complet și nu am nici cea mai mică idee ce dracu sa fac, ajuta.ma te rog, nu vreau sa o dau in bara, nu cu ea
Tata: Ar trebui sa ști ce să faci că doar nu.i prima data
Eu: Da dar asta e altceva. Poate nu mă vei crede dar eu chiar o plac foarte mult pe Evelyn și vreau să iasă totul perfect.
Tata: Atunci fa exact ce ii place ei, fii tu însuți fiule, doar ești un Black
Eu: Vrei sa zici sa fiu eu însumi chiar daca voi strica tot ?
Tata: Exact
Eu: Și cum mă ajută pe mine asta ?
Tata: Macar încerci
Eu: Mai bine zi că vrei sa mă lași să mă descurc singur
Tata: Vezi că ști
Oftez și ies din biroul lui fără niciun rezultat. Întors în camera mea mă arunc nervos pe pat neștiind ce drăcie sa fac.
Auzi și la tata, sa fiu eu, că doar sunt Black. Cum sa fiu eu daca nici nu știu ce să fac. Știind că Evelyn nu.i va placea deloc asta și va fi supărată pe mine ceea ce nu vreau decid că ar fi mai bine sa renunt.
Brusc îmi trece exact ca un fulger o idee și risc tot așa că merg pe ideea asta fiind și singura care o am in momentul de fata.
Evelyn pov
Când în sfârșit sunt gata mă privesc fericita in oglinda și nu.mi vine sa cred că sunt chiar eu, chiar sunt superbă iar salopeta asta mirifica (media) îmi vine de minune.
Lucy: Wow, blondo arăți mirific, ești superbă
Eu: Mersi, dar asta doar datorită ție Lucy
Auzim soneria și ne dam seama că e Ryan.
Lucy: Tu i.ati ce.ti trebuie și coboară
Imediat ce zice fuge pe ușă făcându.se nevăzută.
Respir adânc și îmi dau cu parfum ca mai apoi sa.mi i.au blănița și plicul dar înainte de a ieși mă mai privesc odată în oglindă.
Ajunsa la baza scărilor ii observ pe frații Black vorbind și fără să vreau la aud conversația.
Lucy: Ai grija Ryan, ști bine că amândoi sunteți la fel de importanți pentru mine și ști că nu vreau ca niciunul din voi să sufere
Ryan: Stai liniștită surioara.
Lucy: Totuși ce ai te gând să faci ?
Ryan: Doar sa fie ea fericita
Lucy: Vorbești serios ?
Ryan: Da, chiar o plac foarte mult pe Evelyn și tot ce vreau e sa fie ea fericita
Lucy: Aww, ce drăguț din partea ta, hai că fug, bucurați.va porumbeilor
Imediat ce aud ușa deschizându.se și închizându.se la loc îmi dau seama că Lucy tocmai a plecat așa că îmi alung orice fel de emoție și stare de neliniște.
Cobor scările și de îndată ce îmi aude pașii scumpul meu Ryan vine și mă ajută galant.
Ryan: Arăți superb, tu ești superbă îngeraș.
Eu: Mersi mult iubire dar și tu arăți superb
Și chiar așa e, un simplu tricou alb ce se asortează perfect cu blugii și sacoul de aceeași nuanță ca și salopeta mea, îl fac să arate dumnezeiește, un Adonis mirific.
Abia acum observ că are ceva la spate iar de îndată ce văd că acel ceva era un trandafir roșu superb ce mi.l înmânează mă înroșesc si cred că sunt mai roșie ca un rac. Mulțumindu.i printr.un pupic pe obraz mă i.a de mână și ieșim afară și ne îndreptăm spre mașina lui dar nu inainte de a mă asigură că ușa e închisă.
Îmi deschide galant ușa și de îndată ce sunt înăuntru ocolește mașină urcându.se la volan și pornind.
Când oprește observ că suntem la locul nostru, cea mai înaltă clădire.
Ca de fiecare data urcam prin spate și sunt uimită sa văd că scările sunt decorate cu petale de trandafir roșu și albi iar atunci când ajungem sus surprinderea mea e și mai mare când văd că tot acoperișul e decorat în aceleași nuanțe și lumânări ce înconjoară fiecare petala luminează totul acompaniate de lumina lunii ce strălucește mai tare ca niciodată.
Ryan mă prinde de talie și îmi las capul pe spate soptindu.i cât de superb e totul și car de fericita sunt, mai ales că sunt cu el.
Mă i.a de mână și ajungem la masa unde mă ajută galant și observ că fiecare detaliu e pregătit în amănunt, mai ales mâncarea.
Ryan: Sper sa.ti placa, voiam eu să gătesc dar nu cred că voiai să mănânci ceva ars, așa că m.a ajutat mama
Chicotind ușor il sărut scurt pe buze.
Eu: Chiar daca erau arse tot mi.ar fi plăcut
Ryan: N.ai de unde sa ști
Eu: Exact dar sunt sigura căci erau făcute de tine și asta mi.ar fi plăcut cel mai mult
Ryan: Atunci sper sa.ti placa și astea făcute de mama căci de la ea am învățat totul
Eu: Și modestia ?
Ryan: Nee, asta o am de la tata
Râdem amândoi de afirmația lui și când gust din mâncare papilele mele sunt incantate de deliciul ce îl savurez.
****
Au trecut deja vreo 2 ore, cred, căci am pierdut nuanța timpului ca de fiecare data când sunt cu el, dar nici nu.mi pasă căci tot ce contează acum e că sunt cu el și jur că nu am fost atât de fericită așa cum sunt cu el. Nu.mi vine sa cred cât îl pot iubi pe Ryan, doar simpla lui prezență mă face cea mai fericita.
Că venind vorba de el mă prinde de mână și mă privește fericit in ochii, același lucru făcând și eu și e a o mia oară când mă pierd în ochii lui verzi atât de superbi.
Ryan: Îngeraș, nu știu când am mai fost atât de fericit cu cineva sau daca am fost macar dar jur că sunt cel mai fericit cu tine. Poate nu.ti vine sa crezi dar e pentru prima dată când am avut atâtea emoții. Tu ești specială Evelyn, ești îngerașul meu și jur că nu te.as da pe nimeni și nimic în lume. Nimeni și nimic niciodată nu ne va despărți și nu.ti va face vreun rău atata timp cât trăiesc și sunt cu tine.
Eu: Sunt sigură de asta iubirea mea, am mare încredere în tine și nu voi vrea pe nimeni în afară de tine, nu am mai fost niciodată atât de fericită cum sunt cu tine.
Ryan: Nici nu ști cât ești de specială Evelyn, m.ai acceptat așa cum sunt eu, bun sau rău, ești a mea îngeraș și te iubesc.
Pur și simplu mi s.a tăiat respirația când am auzit acele cuvinte. E pentru prima dată când mi.o spune de când suntem împreună.
Eu: Și eu te iubesc iubirea mea ❤
Se ridică și îmi întinde mâna și neștiind ce face îl prind de mână și aud melodia noastră, ca mai apoi sa dansam.
Daca inainte visam la așa ceva, ceva ce e posibil doar in vise, se pare că acum chiar e adevărat, e o realitate de nedescris.
Ryan: Te iubesc ingeras, jur că te iubesc ❤
Eu: Și eu te iubesc enorm iubirea mea ❤
Mă sărută tandru și atât de iubitor încât simt cum picioarele îmi vor ceda și noroc că mă ține strâns în brațele sale.
Nu credeam că pot iubi vreodată atât de mult pe cineva asa cum îl iubesc pe Ryan Black.

Inger si DemonUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum