Dreptate

Trecut-au anii peste noi ca vântul,

Rămânând în urmă gândul,

Că va exista cândva, în toate,

O mare parte de dreptate.

Așa e lumea, atât s-a transformat,

Părăsind un dar adevărat,

Ce azi doar un cuvânt a devenit:

"Dreptatea" - care a pierit!

Al ei rost a fost ascuns,

Nedreptatea l-a răpus,

Doi dușmani vor fi în viitor

Într-o luptă cu fiori.

Însă mulți ajung să fie ispitiți,

De nedreptate să fie robiți.

Și se întreabă: ''Oare...

Dreptatea are vreo valoare?''