Ai încredere în mine [Volumul I]

Capitolul 36

Karin ne privește cu ură mai mult pe Sakura decât pe mine, stă cu mâinile în sân și bate nervoasă din picior ,tocul ei face un zgomot enervant mai ales combinat cu țipetele ei. Sakura pare calmă o privește cu ură în timp ce se desprinde de mine dar nu o las o strâng de mână și îi fac semn să stea aici să nu mă lase cu nebuna asta.

- Haruno pleacă de aici ,vreau să stau cu ,,prietenul meu"

Sakura își dă ochi peste cap și dă iar să plece dar o țin de mână încât să stea pe loc, dacă pleacă și mă lasă cu nebuna asta sunt mort voi pleca acasă cu urme de ruj pe față și haine.

- Karin singura care pleacă de aici ești tu ,după cum vezi ne întrerupi; Îi zice rozalia în timp ce mă ia în brațe.

- Îmi rămâi dator; îmi șoptește făcându-mă să chicotesc ,asta e fata mea, Karin e roșie la față încă puțin și va exploda.

- Haruno nu-mi pune răbdarea la încercare; Rozalia zâmbește și se întoarce cu spatele la mine.

- Karin ,nu-mi poți spune ce să fac ,dacă vreau să stau în preajma lui Sasuke voi sta și tu nu poți face nimic; Și cu aceste cuvinte minunate se întoarce spre mine și într-o fracțiune de secundă buzele noastre se unesc întrun sărut minunat pe care mi l-am dorit. După ce ne despărțim ne întoarcem cu fața spre Karin care ne privește cu ură ,cred că asta a fost picătură care a umplut paharul.

- Tu? esti o panarama care fură iubiți alor fete ,ești o orfană buna de nimic și ai să plătești și tu și nemernicul ăla de Sasori doi orfani care fac umbră pământului degeaba; Îmi venea să mă duc să îi dau una de o va regreta toată viața, dar Sakura a fost mai rapidă ca mine ,acum aflându-se cu mâinile în părul lui Karin, a trântit-o de podea și sa năpustit asupra ei ,o trăgea de păr și dădea cu pumni în ea.

- Îți arată orfana asta de ce este în stare; Sa ridicat după ea și a început să mature ringul de dans cu părul ei, apoi a trântit-o în mijlocul mulțimii și sa urcat din nou pe ea începând să împartă iar pumni și palme. Mă îndrept spre ele încercând să le despart ,l-am apucat pe Naruto după drum să mă ajute să le despart ,eu am prins-o pe Sakura de burtă ținând-o bine în brațe mele iar Naruto a prins-o pe Karin.

- Sasuke dă-mi drumul lasă-mă să o pac praf.

- Sakura stai calmă, nu pune toate prostiile astea la suflet; Eu încerc să o calmez dar parcă mai rău o enervez.

- Prostii? faptul că sunt orfană este o prostie ,habar nu ai ce înseamnă să fii judecată de persoane care nici nu iți știu trecutul, nu eu mi-am dorit să rămân fără părinți cum ce am greșit Sasuke ,spune-mi cu ce am greșit; Ce aș  putea să-i spun mă doare pe mine inima când o văd pe ea tristă mai are puțin și plânge si eu stau ca un prost și o privesc, o i-au în brațe mele mari și o strâng atât de tare încât nu cred că mai poate respira, acesta se refugiază la pieptul meu și simt cu mi se udă cămașa PLÂNGE?

- Sakura te rog nu plânge un înger nu are voie să plângă.

- Un înger? Spune mirată scoțându-si fața din cămașa mea, îi zâmbesc și o sărut ușor pe frunte.

- Sakura? Ne întoarcem spre femeie care își strigă speriată nepoata.

- Bunico? Se desprinde din îmbrățișarea mea și fuge grăbită spre bunica sa o strânge în brațe și o pot auzi din nou plângând.

- Off  copila mea de ce Dumnezeu te chinuie așa; De nu-mi venea să urlu de furie Karin a întrecut orice măsură, și va plăti scump pentru ce a făcut. Sasori pare și el nervos și dacă bunicul său nu-l ținea de umăr cred că ar fi sărit la gatul lui Karin. Dintr-o seară parțial  normală într-o seară complet distrusă.

***

A doua zi m-am trezit cu o migrenă îngrozitoare scena de seara trecută îmi apare întruna în minte și mă enerveaz mai tare că nu am putut face  nimic stăteam împietrit și le priveam pe cele două fete cum se omoară din priviri.  Cu greu mă ridic din pat și mă duc să mă pregătesc pentru că astăzi am să plec la Brașov pentru olimpiada aia nenorocita singurul lucru care îmi place este faptul că merge și Sakura sper să-şi fi revenit.

Mă aflu în mașina familie Haruno profu Orochimaru este la volan iar în dreapta doamna directoare Tsunade în spete suntem trei inși, eu pe partea stângă Sakura în mijloc iar Suigetsu tipul cu care m-am luat la bătaie, pe partea stângă, a trebuit el să fie bun la biologie nu se putea axa pe altceva doar simpla lui prezență îmi produce disconfort, mai ales cum o privește pe Sakura mă face să fiu și mai încordat.

- Bunicule pornește și tu radioul că e prea liniște în mașină; Profu râde încet de nepoata sa apoi ca să-i facă pe plac pornește radioul. Imediat melodia Andrei- Floare De Nu-Ma-Uita  răsună tare în urechile mele. Imediat rozalia începe să fredoneze încât melodia dar la refren cânta din toți plămâni.

  O floare de nu mă uita
  Rupta din inima mea
  O floare de nu mă uita
  Sa știi ca te-am iubit cândva

Ma molipsit și pe mine și am început să când strofa lui Dorian. Rozalia zâmbea uitându-se la mine și începea să sară în sus pe scaun făcându-mă să râd și să uit strofa.

- De ce te-ai oprit? Se plânge ea punând un bot de rață ce te făcea să râzi.

- Mai făcut să râd rozalio; Îi spun în timp ce o ciufulesc,  aceasta se bonsufla mai rău își pune mâinile în sân și mă privește încruntata.

- Țe-am mai spus să nu-mi mai zici ,,rozalio" mă cheamă Sakura.

- Bine Sa-ku-ra; Îi spun numele pe silabe și mă apropi mai mult de ea, aceasta se rușinează și își lasă capul în jos ,chicotesc de atitudinea ei ,acum un minut era supărată pe mine și acum se rușinează, dar nu ai cum să nu o iubești când o vezi așa stânjenita cu obraji ei rozali ,Doamne e perfectă.

- Ador când roșești; Îi spun la ureche iar acesta tresare când îmi aude vocea. Bine că nu au auzit bunici ei dacă nu as mi mers acasă pe jos.

O voi face să se îndrăgostească nebunește de mine ,trebuie să o am măcar pentru o noapte.

Dragilor am revenit cu un nou capitol ,sper că va plăcut și că vă va plăcea și capitolele care vor urma ,în capitolul următor voi scrie din perspectiva Sakurei:)))