Smoke that love , babe

,,Viața mea a început cu adevărat acest an , când am inceput să apreciez ceea ce mi se oferă , să fac diferențe radicale între viața pe care obișnuiam să o ,,trăiesc” și cea de acum. Am început să înteleg... fiecare zi îți aduce ceva neobișnuit , care iți poate schima destinul în bine sau rău . Am început să înțeleg...viața ne este programată dupa cum dorește destinul și noi nu ne putem impotrivi . Suntem un fel de păpuși , facem ce ne spune creierul , de exemplu... de ce nu ne putem abtine din a face ceva ? De ce iubim în continuare persoanele care ne fac cel mai mult rău ? 

Mai bine am lăsa teoriile deoparte , pentru că nu mă pricep...și dacă tot veni vorba despre asta ... aș vrea să mă prezint.

Ei bine... sunt fată , până acum un început promițător . Trăiesc într-un orăsel mic din Canada . Sunt genul de persoana care știe să se distreze și să petreacă , dar ceva mă ține în loc când vine vorba de ,,trăitul cu adevarat al vieții”...mda... părinții . Părinții mei sunt practic dușmanii mei . Mă pot declara fata cu cei mai groaznici părinți , dar nu ma sterez , de la 18 ani mă mut , adica...yay mai un an .

Iar acum clasica descriere ... păr șaten , ochi verzi , piele măzlinie , 1,78 m , 47,5 kg , imi place să desenez , să inot , să ma distrez , să mă plimb cu prietenii blablabla , nu-i ca și cum i-ar păsa cuiva , în plus am mințit . Nu imi place să inot nici să mă plimb hahaha . 

Bine , m-am plictisit să vă spun chestii neinteresante despre mine , așa că o să tac . Adica nu , nu pot să tac . Sunt vorbăreață când am despre ce să vorbesc . ”

Am lăsat jos jurnalul și am inceput să-l analizez din toate unghiurile .

,, Presupun că așa incepe prima pagină din primul meu jurnal ” șoptesc în timp ce mă uitam foarte mândra la ,, capodopera ” mea . Haha , nu-i ca și cum aș fi luat o nota mare , cam 7 la mate sau fizică sau ... mă rog , orice materie... . Nu îmi place școala . Trist nu ?

*începe să sune telefonul*

,, Hei , ce faci ? Trebuie sa vorbim despre... ” spune o voce auzită sacadat prin telefon . Nu puteam să mint . Inima îmi bătea al dracu de tare , aveam emoții ... de ce? , nu știu .

,, Ahm...hei . Da , stiu...adică nu . Nu înțeleg la ce te referi . Despre ce vorbești?

Adevărul era că aveam o vagă bănuială că ar putea fi vorba de niște ,, medicamente naturale ” , după cum îmi place mie să le numesc .

,, Have you ever felt high ? ”

,, High...ahm... no . Stai , de ce vorbim în engleză ? ”

A început să râdă cu vocea aia...arrrr . Îi iubesc vocea așa de matură , dar totuși blândă . Haha , el râdea de mine în timp ce e eram ... eram speriată le naiba . Urăsc să recunosc când am emoții . Știu că e doar o conversatie , dar așa sunt. Nu vreau să fac o impresie proastă .

,, Bine , uite cum facem . O să iți aduc iarbă , sper că știi la ce mă refer.. Vrei să incerci sau nu ,întrebase băiatul care nici măcar nu credeam că o să ajunga cea mai importantă persoană din viața mea .

,, Ah , da iarbă . Mnu , nu vreau . Mersi oricum , și am închis telefonul căzând pe gânduri. Până la urmă nici nu știu de ce am refuzat .  

Tâmpită ,   Tyra ești o tâmpită .