~Văd că pe ușa spitalului intră cineva și nu,nu era tata ....Doamne nu.mi vine să cred cine e!!!!
Eu-Cristi!! Uita.te cine e!!
Cristi își întoarce capul nedumerit și încruntat și vede pe....~
C-Mamă?!
Mama vine spre noi și eu merg să o i.au în brațe.
Doamna Estela(E)-Bună băieți!! Cum sunteți? Spune mama puțin mai serioasă.
Eu-Bineee!! Cum de ai venit?
E-Păi am auzit de Ysa...am vorbit cu Ana .. Și în plus ști că nu e așa de departe din Constanța până aici!
C-Mda..... Spuse Cristi trăgânduși nasul.
E-De ce nu ți.ai luat o haină mai groasă pe tine,Vlad??
Eu-Mi.e bine așa.
E-Vai mă.... Unde e Luci? Și Ana și George?
C-Acolo... Spuse Cristi arătând cu mâna către părinții Ysei, oarecum trist.
E-Doamne cum arată! Merg repede la Ana!!
Mama se duce la doamna Ana și se îmbrățișează și chesti...dealea de femei.
C-Oare cine.i prostu' ala care i.a băgat intenționat fumu' în gură? Spuse dezgustat.
Eu-Da ce se știe că cineva i.a dat fum?? Spun eu amuzat încercând să nu mă dau de gol.
C-Nuștu cum...dar da!
C-Da...știu că mi.a zis Andrei că tu ai rămas cu Ysa înainte să se întâmple ce s.a întâmplat...
Eu-Da...dar eu am plecat,nu am mai stat cu ea,apoi...nuștu ce s.a întâmplat....
C-Ok....
Eu-Eu mă duc acasă!
C-Ok,te sun eu dacă e ceva cu Ysa.
Eu-Ăăm...de ce mi.ar păsa...?
C-Pentru că măcar m.am gândit că îți pasă așa umpic,da umpic de ea...măcar că îți e colegă...da pe tine te doare.n cot de ea..
Eu-Și ce vrei să fac? Să stau toată ziua aici pe holu' ăsta?
C-Fă ce vrei,lasă.mă!
Eu nu mai zic nimic și merg spre părinții mei și ai Ysey.
Eu-Eu o să plec... Spun către mama.
M-Bine Vlad,te sunăm noi dacă e ceva,și dacă mai stai pe'afară să te îmbraci să nu stai așa cu spatele gol!!
Eu-Bine,bine!! Cred că o să mă duc la Bianca!
M-Doar să si grijă!
Eu-Mereu am! Paa!!
M-Pa!
Am ieșit din spital,cobor treptele spitalului și merg spre casa Biancăi. Când a auzit că eu voi venii în București pentru o perioadă nedeterminată de timp...și a vrut să vină,în plus are o mătușă aici s.au ceva de genu'.. M.am gândit că o să mă plictisesc acasă așa că o să mă duc la ea. Bianca e iubita mea...mda..suntem mai bine de 8 luni împreună,doar că ceva zici că s.a stins...nu mai am pasiunea aia pe care o aveam odată...și asta de când am venit aici,și am văzut.o pe Ysa...mă inervează chestia asta!! Nu știu de ce s.a întâmplat asta,dar poate cu timpul o să.mi revin eu..
Văd casa Biancăi,bine...defapt ai mătușii ei.. și mă îndrept spre ea. Bat la ușă și îmi deschide Melania(Pe moment mi.a venit numele,știu..e nașpa..:) ),mătușa Biancăi...
Eu-Bună ziua, Bianca..?
Me(Melania) -Bună, ea e în camera ei,intră! Spune ea făcândumi semn cu mâna să intru.
Eu-Mulțumesc!
Eu intru în cameră și bat la ușa Biancăi și intru.
Eu-Bună..!
B-Heyy!! Ce faci??! Spuse ea cu un zâmbet pe gură și vrând să mă sărute.
Eu-Mda..bine... Spun asta și încerc să o îndepărtez cu mâinile de lângă mine.
B-Ăă...de ce mă refuzi..?
Eu-N.am chef acuma de deastea...
B-Da păi în ultimul timp nu prea ai chef deloc...
Spuse ea mergând spre pat.
Eu-Hai mă iarăși te superi...? Spun eu punândumă în pat lângă ea,încruntat.
B-Da,să ști că da....
Eu-Las' că ți.a trece ! Spun eu butonândumi telefonul.
B-În ultimul timp nu prea "stai" cu mine... Și am observat că ceva s.a rupt... Și după cum cred că și tu vrei,și eu aș vrea să luăm o pauză..
Eu-Nu te.ai supăra..? Spun eu lăsând telefonul deoparte și uitândumă mai serios la ea.
B-Nu...în plus am cunoscut azi la Pergola(e un bar:) ) un băiat drăguț și m.a întrebat dacă vreau să ieșim și am zis da.....
Eu-Ok.... Spun eu încurcat de situație...
B-Poate cine știe...va mai fi ceva între noi..
Eu-Aha,eu trebuie să plec,paa!!
B-Pa!!
Ies din camera ei,apoi pun mâna pe clanță și ies din casă.
Ok....a fost ciudat tocmai ce s.a întâmplat, dar îmi pare bine,nu mă puteam ascunde până la nesfârșit...credeam că o să.mi revin eu,și că iar o să îmi placă de ea,că de îndrăgostit nu mai încape vorba...nu eram îndrăgostiți unul de altul...mai mult era o atracție să zicem așa...
Lăsând asta deoparte mă bag pe la o cafenea și îl sun pe Bogdan să vină și el,să mai pierd din ziua asta cât mi.a rămas din ea. Caut numărul lui de telefon și dau să.l sun.
#Conv telefonică#
B-(Bogdan)Alo!
Eu-Ce faci bă?
B-Bine tu? Spune el pe o voce groasă,și,și amuzantă.
Eu-Bine boss,vi la cafea? Spun eu imitândul cu vocea groasă.
B-Cine mai vine? Spune el pe un ton normal.
Eu-Numa noi.
Spun și eu pe un ton normal.
B-Bine vin,unde și când? Spune el iar pe un ton gros.
Eu-Acum la cafeneaua din centru.
B-K boss,ne vedem,pa! ‡Iar tonul gros.‡
Eu-Pa!!
#Conv telefonică încheiată #
Acum stau și îl aștept pe Bogdan,și mai beau din cafeaua ce o am în față.
X-Măăăiiiii!!!!
Aud cum cineva cu vocea groasă îmi țipă în urechea mea. Mă întorc și îl văd pe Bogdan.
Eu-Dă te.n p*** mea...!! Spun eu râzând și frecândumă la ochi.
B-Te.ai spăriet.....!!!!
Spune el mândru și punânduse la masa unde stăteam eu,trăgânduși scaunul.
Eu-Ești prost să mor io...! Spun eu râzând.
B-Unde mi.e cafeaua? Spune el cu o voce groasă,bătând cu pumnul în masă și privind în jur.
Eu-Uite acolo! Spun eu arătândui cu degetul arătător aparatul de cafea,încă râzând.
B-Nu......nu nici o cinste nimic..? Spune el arătândumi cu degetul obrazul lui.
Eu-Coae tu ai venit și nu ți.ai adus măcar un leu sau ce?
B-Ba da prostule. Spune el făcândumi o mutră.
El se retrage de la masă și merge să.și ia și el o cafea.
B-Ce bună e,băgamaș în gura ta!! Spune el iar cu o voce groasă.
Eu-Uite aia e bună!! Și îi arat o fată care tocmai ce trecuse pe lângă noi.
B-Yamyy!! Spune el în ce timp sorbea din cana de cafea.
Eu doar râd și nu mai zic nimic. Mai povestim noi ce povestim și ne salutăm și plecăm fiecare la casele lor,bine defapt eu la bloc..
Urc treptele și deschid ușa blocului. Intru în apartamentul nostru și mă duc în camera mea și al lui Cristi.
Stau liniștit și doar văd că intră.... wtf!!!!....Hey!! Sper că va plăcut și acest capitol!! Scuzați greșelile gramaticale!!
Byee!!!
CITEȘTI
Eu și el //F.f Vlad și Cristi Munteanu
Fiksi Penggemar12.V.2018-16 în fanfiction 11.V.2018- 1 în "Relații" 1 în Îmăpăcări❤ 10 în "VladMunteanu 5 Certuri!!..... Totul era perfect,până când s-a băgat el în viața ei! Erau ca și niște rivali,dar viața este p...