Compuneri Pentru Școală

Sculpturi misterioase

          Intr-o zi frumoasa de iulie, mai exact cu doua săptămâni după ce am luat vacanta de vara, am hotarat împreună cu părinții mei si un prieten bun, Matei , sa mergem intr-o excursie de o zi la Muzeul ,,Popa" din Neamț.
            Acest muzeu te uimește prin multitudinea de colecții si obiecte puse la dispoziția vizitatorului curios, printre care si o sala cu sculpturi din lemn.
            M-am apropiat cu Matei de chipurile atât de bine lucrate si șlefuite ale unor oameni celebri, făcând si niste poze cu acestea. Treceam cu rapiditate dintr-o camera in alta, pana când, mi-am dat seama ca ma găseam singura dintr-o camera goala, întunecată. Dintr-un colt, se zarea o luminiță. M-am îndreptat către ea. Pe un scăunel, cu spatele la mine, era așezat un domn. Avea capul plecat, iar in mâini o bucata mare de lemn pe care o șlefuia. Când l-am salutat, a tresărit speriat, s-a întors către minași mi-a spus, cu voce joasa:
          - Cine ești? Cum ai ajuns aici? Își continua lucrul ca si cum nici nu i-ar păsa răspunsul meu.
          Știusem să-i răspund doar pe jumătate. Și-a continuat lucrul gânditor, uitând ca eram acolo.
           - Voi pleca acum. i-am spus.
           - Nu poți, mi-a răspuns calm.
           Am zâmbit scurt si m-am grăbit sa cercetez camera, descoperind ca nu era nicio ușă, nicio intrare. Venisem cumva aici.
           - Cum pot ieși? l-am întrebat.
           - Îți dorești sa ieși? Aceasta e o camera a celor care nu vor sa iasă. Uite, eu creez chipuri de lemn, ochi din sticlă, modelez buze, nasuri si sunt fericit știind ca oamenii ma admira. Tu ai ajuns ca m-ai admirat pe mine. Te poți liniști acum. Vei ieși odată cu chipul acesta nou pe care il sculptez. Nu uita: in locuri urate se pot naște minunății.
           L-am ascultat mai mult speriata. Când s-a deschis o usa, ivita de nicăieri, am zbughit-o.
           Matei fotografia tablourile si sculpturile cu multa încântare. Oamenii zâmbeau, vorbeau tare, neștiind ca intr-o camera întunecată se nasc aceste ființe de lemn, din singurătate.

Aceasta a fost compunerea, sper sa va placa si sa va fie de ajutor vreodată.
Chiar daca nu am mai postat de mult, de acum o voi face mai des.