M-am obișnuit cu prezența ta, cu căldura ta sufletească , cu îmbrățișarea oferită de tine , cu sarutul tău , cu chipul tău , cu privirea ta caldă . Acum te uiți la mine cu ură , de parcă ți-aș fi făcut ceva . Tu ești cel care s-a răcit de mine. Îmi amintesc că la începutul relației îmi spuneai că mă vei iubi veșnic , că voi fi întotdeauna cea mai importantă persoana din viața ta , că nu mă vei părăsi . Nu te-ai ținut de cuvânt . Ai plecat la Ea și nu ți-a păsat de sentimentele pe care le-aș avea.
Nimeni nu știe că îmi pasă . NIMENI . Mă prefac că sunt în regula , și îmi place că pot face asta. Nu aș vrea să-mi curgă , în fața cuiva , nici o lacrimă , din vina ta.
Am ales să cred că și eu am exagerat . Poate eu îți ocupam timpul când voiam să vorbesc cu tine , să-ți aud vocea , să te ascult , să încerc să te ajut...acum îmi spui : "Nu am chef să vorbesc cu tine . Cu oricine dar nu cu tine "....
CITEȘTI
Despărțire...
Короткий рассказIti dădeam mesaje întruna când vedeam că nu răspundeai și nu mă băgai în seamă. Oare ți-am făcut ceva? măcar spune-mi că poate pot să revendic greșeala... dar dacă nu, să nu mă cauți mai târziu să mă întrebi de ce te ignor.
