Candy ºi cu mine nutrim de mult timp un vis: sã vedem înfiinþat pe
plan naþional un fond de burse pentru tinerii dotaþi intelectual, care nu
au însã posibilitatea materialã sã studieze; sã le asigurãm studiul în orice
domeniu ºi în orice instituþie. Majoritatea burselor filantropice se dau
pe criterii politice. Depinde cât de influenþi sunt cei care trag sforile.
De asemenea, visãm sã înfiinþãm o bursã care sã promoveze
talentul, sã descoperim adevãratele valori ºi sã le dãm o ºansã de
succes. Mi-aº dori foarte mult sã mã aflu într-o poziþie de unde sã
pot face ceva pentru a realiza acest vis.
Eu practic sistemul THINK BIG.1
– Care e cheia succesului tãu? m-a întrebat odatã un tânãr negru.
Nu era pentru prima datã când mi se punea aceastã întrebare.
De atâtea ori a trebuit sã rãspund, încât am alcãtuit un acrostih.
– THINK BIG, i-am rãspuns.
Sã vã explic mai pe larg ce înseamnã THINK BIG.
T = TALENT
Recunoaºte ºi acceptã talentele cu care te-a înzestrat Dumnezeu.
Toþi avem talente. Cultivã aceste talente ºi pune-le la lucru în cariera
pe care þi-o alegi.
Vei avea un avantaj încã din start, dacã-þi aminteºti de T de la talent.
T, de asemenea = TIME (TIMP)
Învaþã sã apreciezi timpul. Dacã ºtii sã te organizezi, oamenii
se pot bizui pe tine. Astfel, dai dovadã cã eºti demn de încrederea
lor. Învaþã sã nu-þi iroseºti timpul. Timpul înseamnã bani ºi efort.
Unii au darul de a ºi-l organiza foarte eficient, alþii trebuie sã înveþe.
Nu e greu, ascultaþi-mã pe mine.
H = HOPE (SPERANÞÃ)
Nu umbla de colo-colo cu faþa trasã, aºteptând mereu sã se
întâmple cine ºtie ce catastrofã. Gândeºte-te la lucrurile bune care
îþi stau în faþã ºi nu le lãsa sã treacã pe lângã tine neobservate.
H, de asemenea = HONESTY (ONESTITATE)
Dacã faci un lucru necinstit, va urma inevitabil un al doilea
lucru necinstit pe care vei fi nevoit sã-l faci pentru a-l acoperi pe
primul ºi îþi vei complica inutil viaþa. La fel e ºi cu minciunile.
Dacã eºti însã cinstit, nu va trebui sã-þi încarci memoria cu toate
minciunile pe care le-ai spus. Cel mai simplu lucru este sã spui
adevãrul.
I = INSIGHT (PERSPICACITATE)
Ascultã-i atent pe oamenii care au fost deja în locul în care vrei
sã mergi. Învaþã din greºelile lor în loc sã le repeþi. Citeºte cãrþi
bune, de exemplu Biblia, pentru cã îþi deschid perspective noi de
înþelegere.
N = NICE (AMABILITATE)
Fii amabil cu oamenii, fãrã deosebire. Dacã te porþi frumos cu
ei ºi ei se vor purta la fel. Ce te costã sã fii politicos?
K = KNOWLEDGE (ªTIINÞÃ, CUNOªTINÞÃ, CUNOAªTERE)
ªtiinþa este cheia unei vieþi independente, este cheia tuturor
visurilor, speranþelor ºi aspiraþiilor. Dacã deþii multe cunoºtinþe,
sau, mai exact spus, dacã deþii mai multe cunoºtinþe decât alþii
într-un anumit domeniu, îþi semnezi singur recomandarea pentru
succes.
B = BOOKS (CÃRÞI)
Þin sã subliniez faptul cã o lecturã atractivã este mult mai
eficientã decât audierea unor discursuri sau vizionarea la televizor.
Când citeºti, mintea lucreazã, îmbinând literele în cuvinte ºi asociind
cuvintele cu idei.
Un cititor pasionat se aseamãnã într-o oarecare mãsurã cu un
campion la ridicarea greutãþilor. Nici un campion nu se aºteaptã
sã ridice din prima zi o greutate de 200 de kilograme; îºi antreneazã
muºchii începând cu greutãþi mici ºi trecând treptat la greutãþi mai
mari. La fel e ºi cu intelectul: ni-l dezvoltãm citind, gândind,
folosindu-ne imaginaþia.
I = IN-DEPTH LEARNING (ÎNVÃÞARE APROFUNDATÃ)
Tocilarii nu mai ºtiu nimic dupã douã sãptãmâni de la examen.
Pentru cei care învaþã însã sistematic, ºi nu doar superficial,
cunoºtinþele devin o parte din propria fiinþã. Ajung sã se înþeleagã
mai bine pe ei înºiºi; fiecare cunoºtinþã nouã vine sã îmbogãþeascã
tezaurul.
G = GOD (DUMNEZEU)
Nu te considera niciodatã prea mare pentru Dumnezeu. Nu-L
scoate din viaþa ta!
Obiºnuiesc sã-mi închei discursurile spunându-le tinerilor
urmãtoarele cuvinte: „Dacã vã veþi aminti aceste lucruri, dacã veþi
aplica regula THINK BIG, nimeni ºi nimic nu vã va putea împiedica
sã aveþi succes în orice veþi întreprinde”.
Preocuparea mea pentru tineri, ºi în special pentru cei
dezavantajaþi social, a început în vara în care am recrutat candidaþi
pentru colegiul Universitãþii Yale. Când am vãzut cât de mulþi erau
cei care nu atinseserã un punctaj satisfãcãtor la testul de opþiuni,
m-am simþit profund îndurerat, pentru cã ºtiam din proprie
experienþã cã notele nu reflectã întotdeauna realitatea. Am întâlnit
mulþi tineri cu o inteligenþã sclipitoare, dar care, dintr-un motiv
sau altul, nu aveau note mari la examen.
– Ceva nu funcþioneazã cum trebuie în societatea noastrã, i-am
spus nu o datã lui Candy. Sistemul acesta îi împiedicã, pur ºi simplu,
pe tineri sã se afirme. Cei mai puþin favorizaþi de soartã ar avea
niºte realizãri incredibile dacã li s-ar oferi sprijinul de care au
nevoie.Am luat faþã de mine însumi angajamentul sã-i încurajez pe
tineri de câte ori se iveºte prilejul. De când am devenit mai cunoscut,
subiectul favorit al discursurilor mele publice este sã-i învãþ pe
copii sã-ºi punã þinte înalte ºi sã le atingã. Sunt atât de solicitat,
încât nu pot rãspunde la toate invitaþiile care mi se fac. Încerc
sã-i ajut cât pot pe tineri, fãrã sã-mi neglijez familia.
Problema tineretului american este una dinte preocupãrile mele
primordiale. Sunt foarte revoltat de accentul pe care televiziunea
americanã îl pune pe sport. Mult prea mulþi tineri îºi irosesc energia
ºi timpul pe terenurile de baschet, baseball sau fotbal, visând sã
ajungã un Michael Jordan, o Reggie Jackson sau un O.J. Simpson
ºi sã câºtige un milion de dolari pe an. Ei nu-ºi dau seama câþi
dintre cei care nutresc astfel de visuri ajung sã ºi le vadã împlinite.
Cei mai mulþi sfârºesc în mizerie ºi deznãdejde.
Dacã nu e sport, e muzicã. Sunt atâtea formaþii, ºi multe dintre
ele într-adevãr bune, care sacrificã totul pentru a lua parte la o
competiþie, negândindu-se cã doar una din zece mii câºtigã. În loc
de a-ºi investi tot timpul ºi energia în sport sau muzicã, tinerii
aceºtia inteligenþi ºi talentaþi ar trebui sã-ºi petreacã timpul citind,
cultivându-se ºi asigurându-ºi o carierã pentru mai târziu.
Nu pot decât sã condamn televiziunea pentru vina de a propaga
astfel de visuri grandomane. Îmi iau timp sã stau de vorbã cu astfel
de tineri ºi încerc sã-i determin sã-ºi dea seama cã au datoria moralã,
faþã de mediul din care au provenit, de a-ºi da toatã silinþa pentru
a deveni ceva în viaþã. Îi îndemn sã-i observe atent pe cei care
s-au realizat în viaþã, iar celor realizaþi le spun:
– Duceþi-i pe copii în casele voastre, arãtaþi-le maºina, faceþi-i
sã înþeleagã cã o duceþi bine. Explicaþi-le cã existã ºi alte cãi de a
te realiza în viaþã, în afarã de muzicã ºi sport.
Mulþi tineri sunt foarte naivi. De multe ori i-am auzit spunând:
„Eu mã fac doctor” sau „avocat” sau „director la o firmã” fãrã sã
aibã nici cea mai micã idee despre ce presupunea aceasta.
Le vorbesc ºi pãrinþilor, ºi învãþãtorilor, ºi tuturor celor implicaþi
în educaþie ºi îi rog sã þinã cont de nevoile tinerilor. Trebuie sã li se spunã ce schimbãri sã facã în viaþa lor. Au nevoie de ajutor. Fãrã
ajutor, nu vor reuºi niciodatã sã se îndrepte. Sã vã dau un exemplu:
în luna mai a anului 1988, ziarul local din Detroit publica un reportaj
despre mine, în suplimentul de duminicã. Am primit o scrisoare
de la cineva care citise articolul. Respectivul lucra într-un birou de
asistenþã socialã ºi avea un bãiat de 13 ani care voia sã îmbrãþiºeze
aceeaºi carierã. Totul ar fi fost cum nu se poate mai bine dacã nu
intervenea imprevizibilul: tatãl a rãmas peste noapte fãrã slujbã.
Cei doi au ajuns sã trãiascã de pe o zi pe alta. Era atât de deprimat,
încât se gândea la sinucidere. Din întâmplare, a dat peste articolul
de care am amintit, dupã care mi-a scris:
„Povestea vieþii dvs. mi-a schimbat cu totul viaþa ºi mi-a dat o
razã de speranþã. Exemplul dvs. m-a îndemnat sã-mi adun forþele
ºi sã iau totul de la capãt. Acum am o nouã slujbã ºi lucrurile par
sã se îndrepte. Articolul acela mi-a schimbat viaþa.”
Am primit o mulþime de scrisori de la studenþi care nu se
descurcau la ºcoalã, dar, vãzându-mã la televizor ºi citind despre
mine, au gãsit motivaþia ºi puterea necesare pentru a-ºi îndoi
eforturile. Lucrul acesta înseamnã cã sunt pe cale sã se dedice cu
totul þintei pe care ºi-au pus-o.
O mamã care rãmãsese singurã cu copiii mi-a scris cã unul
voia sã se facã pompier, iar celãlalt medic. Citiserã toþi trei povestea
mea. Viaþa mea ºi felul în care mama mã ajutase sã mã schimb au
determinat-o efectiv sã se întoarcã la ºcoalã. În momentul în care
îmi scria fusese admisã la drept. ªi copiii îºi îmbunãtãþiserã situaþia
ºcolarã ºi se descurcau acum foarte bine. Scrisorile de acest fel mã
fac foarte fericit.
Într-un gimnaziu din suburbiile oraºului Baltimore am înfiinþat
un club pe care l-am numit „Ben Carson”. Condiþiile pe care trebuie
sã le îndeplineascã un student pentru a deveni membru sunt sã nu
vizioneze mai mult de trei programe la televizor ºi sã nu citeascã
mai puþin de douã cãrþi pe sãptãmânã. Când am vizitat ºcoala, mi
s-a pregãtit o surprizã unicã: membrii clubului, care se interesaserã
dinainte de mine, au organizat un concurs. Cine rãspundea la mai multe întrebãri în legãturã cu viaþa mea, câºtiga. La vizita mea, cei
ºase câºtigãtori au venit pe scenã ºi mi-au pus tot felul de întrebãri.
Eram uimit sã descopãr cât de multe lucruri ºtiau despre mine.
I-am mulþumit lui Dumnezeu ºi m-am smerit vãzând cã reuºisem
sã-i influenþez prin exemplul vieþii mele.
Nu mã pot obiºnui cu gândul cã vizitez anumite locuri ºi sunt
întâmpinat de oameni dornici sã mã vadã. Nu înþeleg încã pe deplin
motivele, dar îmi dau seama cã în ochii negrilor reprezint un caz
fãrã precedent: un om din mijlocul lor, care s-a realizat pe plan
medical, nu prin muzicã sau sport.
Nu sunt un caz singular, sunt unul dintre cele câteva care existã.
Am, de exemplu, un prieten de culoare, pe nume Fred Wilson, care
e inginer în Detroit. Firma Ford l-a clasificat printre primii opt ingineri
din lume. Este de o inteligenþã sclipitoare ºi a muncit din greu, dar
puþini au auzit de el. Când apar în public, îmi place sã gândesc cã îi
reprezint pe toþi aceia care au demonstrat cã a fi membrul unei
minoritãþi rasiale nu înseamnã în mod automat a fi inferior.
Le-am vorbit multor studenþi despre Ford Wilson ºi despre alþi
negri care au reuºit performanþe remarcabile fãrã sã facã vâlvã ºi
sã atragã atenþia mass-media asupra lor. Faptul cã eu am ajuns
cunoscut se datoreazã poziþiei pe care o ocup la Hopkins; presa e
imediat cu ochii pe tine dacã faci ceva mai deosebit ºi vestea se
rãspândeºte cu repeziciune. Cunosc mulþi oameni care au realizat
lucruri incredibile, dar, pentru simplul motiv cã activeazã în
domenii mai puþin spectaculoase, nu sunt cunoscuþi decât în cercuri
mai restrânse.
Unul dintre scopurile pe care le urmãresc este sã mã asigur cã
tinerii au auzit despre aceºti oameni supradotaþi ºi au descoperit în
ei niºte modele, pentru cã în acest caz îºi pot pune þinte mai înalte.
Un alt lucru pe care îl urmãresc este sã-i încurajez sã se
cunoascã pe ei înºiºi ºi sã descopere talentele cu care au fost
înzestraþi de Dumnezeu. Toþi avem talente. Succesul în viaþã
depinde de felul în care descoperim ºi folosim aceastã „materie
primã”.Sunt un neurochirurg bun. Nu e o laudã, ci un fel de a spune cã
am descoperit capacitatea înnãscutã pe care mi-a dat-o Dumnezeu.
Pãºind cu siguranþã ºi punându-mi la lucru mâinile înzestrate, am
ajuns sã mã perfecþionez tot mai mult.
N-aº vrea sã rãmânã nimeni cu impresia cã, o datã ce se
conformeazã principiului THINK BIG ºi îºi exploateazã talentele,
toate piedicile vor dispãrea. Toþi avem probleme, dar totul depinde
de felul în care le privim. Dacã le vedem ca pe niºte bariere, vom
renunþa uºor. „Nu putem reuºi”, ne vãicãrim. „Nu putem merge
mai departe. Ele ne împiedicã sã reuºim.” Dacã le vedem doar ca
pe niºte obstacole, ne putem închipui cã trecem peste ele. Oamenii
realizaþi nu au mai puþine probleme decât alþii, ci au convingerea
cã nimic nu-i poate împiedica sã continue.
Indiferent de domeniul ales, în momentul în care am înþeles cã
fiecare obstacol nu face decât sã ne pregãteascã pentru urmãtorul,
putem fi siguri cã ne aflãm pe drumul care duce la succes.
1
Joc de cuvinte. Think (engl) = a se gândi, a chibzui, a socoti; big = mare,
important, mãreþ, generos. Titlul urmãtoarei cãrþi a lui Ben Carson, Think Big
a fost tradus Gândeºte cutezãtor. (N.R.)
