Sunt un simplu copil
În devenire-adult,
Dar de ma joc putin
N-am nimic de pierdut.
Ma trezesc dimineata
Si-n loc sa m gândesc
C-am mai pierdut o zi
Prefer doar sa zâmbesc.
Las geamul sa deschida
Inima mea cu soare,
Iar florile apuse
Îsi iau usor culoare.
Si vântul,chiar de bate,
Sa bata-n parul meu,
Sa simt doar libertate
Si ca-i asa mereu.
Iar ploaia,chiar de cade,
Sa cada-n palma mea,
Sa spal durerea care
M-a înecat cu ea.
Trebuie doar curajul
Sa îmi schimb peisajul...
Ca zilele sa fie
Pe placul meu mereu.
Iar clipele pierdute
Vor fi recuperate
Cu-aceasta poezie,
Când îmi va fi mai greu.
