Liceul Mourley

Capitolul 8 - Sarutul

Emma P.O.V

          E sambata dimineata. Ce bine ca azi nu am scoala, nu trebuie sa cobor din pat doar pentru a-mi asculta profii cum bolborosesc chestii doar de ei intelese sa imi ascult colegii povestind tot felul de lucruri de care, de cele mai multe ori, chiar nu imi pasa. Ma uit pe telefon ca in fiecare dimineata cand ma trezesc si vad o notificare alaturi de care sunt multe semne de exclamare si multe inimioare. Imi casc ochii si nu imi pot da seama cum de am uitat acest eveniment foarte important. Era ziua lui Jane, iar eu uitasem complet. Nu vreau sa cobor inca din pat, asa ca mai stau putin si ma gandesc ce cadou as putea sa-i cumpar, avand in vedere ca are tot ce isi doreste, de la o casa primitoare, parinti care o iubesc si se ingrijesc de ea, pana la cel mai misto iubit din lume! Ma mai gandesc cateva minute, iar fix atunci imi pica fisa: am sa ii organizez o petrecere surpriza intr-o cabana la munte. Imi iau telefonul si il sun pa Matteo, pentru a ma ajuta cu organizarea.

-Buna, Matteo. Ce faci? ii zic eu foarte emotionata.
-Bine, m-ai trezit din somn, imi zice Matteo somnoros si putin suparat.
-Imi pare rau, dar trebuie sa iti zic ceva foarte important. Azi e ziua lui Jane si ma gandeam ca...
-E ziua lui Jane?!! De ce nu mi-ai zis asta de ieri?
-Stai calm, voiam sa iti zic ca m-am gandit sa ii organizam o petrecere.
-Da! E o idee minunata! Asa sigur nu o sa creada ca sunt un iubit iresponsabil.
-Ok, deci ma gandeam...
-Stai. Nu mai vorbi! Ne intalnim in 15 minute la Pop's si discutam fata in fata.
          Ma imbrac rapid cu ce apuc si ies pe usa. In cateva minute ajung la Pop's, unde Matteo deja ma astepta, Doamne! De ce se streseaza atat? Cred ca chiar o place pe Jane.
-Buna, Matteo!
-Buna. Deci zi-mi tot: unde te-ai gandit sa facem petrecerea, pe cine o sa invitam...absolut tot!
-Ia-o mai usor. Nu e ca si cum ar fi prima data cand organizam o petrecere pe ultima suta de metri! Ma gandeam sa o facem la o cabana la munte. O inchiriem pentru seara asta si organizam acolo. O sa chemam doar prietenii apropiati...vreau sa fie ceva decent, intre amici.

-Ok, as putea sa ma ocup eu de cabana, decoratii si restul, tu doar anunta-i prietenii.
-Ok, dar sa nu cumva sa ii zici ceva lui Jane despre asta! Nu trebuie sa afle nimic pana diseara. Daca nu crezi ca esti in stare sa o minti cand te suna, sa nu ii raspunzi deloc, ok?
-Ok, am sa incerc.

Plecam amandoi cu gandul la ce avem de facut. Ca sa fiu sigura ca Jane nu va afla nimic, inainte de a pleca am luat telefonul lui Matteo. Nu il cred in stare sa o refuze pe Jane atunci cand aceasta il va ruga insistent sa ii zica ce se petrecere de nimeni nu vrea sa vorbeasca azi cu ea.

M-am uitat in contactele mele de pe telefon si am inceput sa imi sun toti prietenii apropiati. I-am anuntat pe toti locul unde se desfasura petrecerea si ora. Toti au parut incantati. Fix atunci primesc un apel de la Jane. Nu ii raspund, dar ea suna in continuu.La un moment dat m-am hotarat sa vorbesc cu ea.
-Alo...ce s-a intamplat, Jane?
-Ce sa se intample? Nici tu nici Matteo nu imi vorbiti deloc azi? Ce s-a intamplat cu voi? imi zice Jane foarte suparata
-Pai...eu nu...nu ma simt prea bine...as vrea sa stau in pat si sa dorm azi. Nu prea pot vorbi cu nimeni, pentru ca am o durere de cap foarte mare. Imi pare rau. Despre Matteo nu stiu nimic.
           Ii inchid telefonul, fara sa o mai las sa zica ceva. Chiar in acel moment vad ca suna telefonul lui Matteo. Tot Jane era cea care suna. Nu ii rasound, dar dupa ce inchide ii trimit un mesaj:

"Azi sunt plecat cu familia.Imi pare rau ca nu ti-am spus de ieri, dar am uitat"

"Bine atunci....sa te distrezi"

          Dupa ce am vazut ca nu insista cu mesajele inchid telefonul, ca sa ma pot acupa de restul petrecerii.

Matteo P.O.V.

           Cum am putut ! Sa nu stiu cand e ziua iubitei mele! Ce prost sunt! Bine ca a venit Emma cu ideea sa ii facem o petrecere, ca altfel nu stiu ce as fi facut!