O iubire distrusă de destin
Înfăţişează doi oameni care unul la altul ţin
O fată şi-un băiat care se iubeau orbeşte
Dar pe destin, nimic nu îl opreşte.
Îşi face de cap şi distruge ce vrea
Cu uşurinţă îşi face treaba.
Aşa s-a întamplat şi cu aceşti copii
Care se iubeau dar nu au putut opri
Soarta mult prea crudă care i-a distrus
Amândurora mâinile pe piept le-a pus.
Să încep cu începutul, să vă spun cum a fost
E mult prea anost
Erau fericiţi, dar un necaz i-a lovit
Au avut ghinion chiar dacă nu au greşit nimic
Când credeau că totul e bine
Destinul pe a lor viaţă a pus stăpânire.
Fata cu cancer a fost diagnosticată
Dar ea a ascuns de el această faptă
S-a despărţit de el, vrând să-l facă să uite
De acea fată, de acea minune.
După ceva vreme, în sfârşit află
Că fata e intr-o stare mult prea gravă.
Conectată la aparate ea îşi ducea ce-a mai rămas din viaţă
Pentru ea nu mai era urmă de speranţă.
Când a văzut-o el a început să plângă
A întrebat-o de ce nu a vrut să-i spună
Ea i-a spus că îl iubeşte prea mult
Că nu a vrut să-l vadă plângând
Timpul ei era pe sfârşite acum
Iar ea trebuia să urmeze alt drum
I-a spus că îl iubeşte şi că nu-l va uita
El cu lacrimi în ochi pe frunte o săruta
Sub ochii lui se stinge din viaţă
Acum nu mai există pentu el nicio speranţă.
După scurt timp, capăt vieţii îşi pune
Nu suportă lipsa ei pe această lume
Înainte de a pleca, un bilet a scris cu greu
Pe care era notat " Împreună mereu."