Mi-a luat tot

Urasc, dar nu te urasc

              M-ai lasat sa imi fac cafeaua singura dimineata, sa citesc ziarul in locul tau si sa ma bucur doar eu de refrenul melodiei noastre preferate. Tot ce am trait pana acum impreuna de acum trebuie sa invat sa traiesc singura. As fi preferat sa te desparti de mine si sa stiu ca esti fericit si ca traiesti, dar ai ales sa te duci la doamna imbracata mereu in negru ce taraste dupa ea o coasa si ia suflete. Mi-ai luat noptile de odihna si toata fericirea din mine s-a scurs in abisul intunericului odat cu moartea ta. 
            Urasc ca m-ai lasat singura si nu ma mai pot bucura de rasarit cum o faceam odata. Mi-ai pus sperantele si visele intr-o valiza si ai disparut.   

           Urasc ca nu am stiut care vor fi ultimele momente cu tine, ca nu le-am pretuit si nu ti-am spus cat de mult te iubesc.

          Urasc ideea ca as fi putut schimba acea secunda decisiva din meciul vietii tale.

         Urasc sa stiu ca am atatea lucruri pe care nu ti le-am spus.

        Urasc ca oricat de mult as vrea, nu pot sa mai fiu langa tine, sa iti mai simt parfumul...

       Urasc faptul ca "fata care are mereu planul B" a ramas fara idei si nu stie cum sa treaca peste durere.