Music for inspiration

Doar o şansă

Nane- Doar o sansa. scuze pentru referirea la o alta melodie, dar nu puteam sa o pun pe asta. nu cred ca cei din america au auzit de nane:)) melodia aleasa de Larisa. Astept propuneri de melodii. Cred ca aceasta e cea mai dezastru dintre toate, desi daca ma intrebi pe mine parca nici una nu ma multumescte, da nah. e din punctul de vedere al unui baiat, adica am facut-o varza. era unul din punctele provocarii, melodia lui nane si sa fie din pov-ul unui baiat. asa nu sunt un fan al lui nane.... whatever... sper sa va plac:) astept critici:)

@};-

Doar o şansă

Julia Fay. Toate fetele vor să fie în locul ei şi toţi băieţii vor să fie cu ea, iar eu nu fac nici o excepţie. De fapt, nimeni nu ar face dacă ar vedea-o. Nu e doar aspectul fizic, e şi sufletul ei, o combinaţie mortală ce ar sparge şi cea mai îngheţată inimă. Are un singur defect: prietena ei cea mai bună.

Tot ce pot să fac este să stau şi să privesc exerciţium majoretelor. Deşi aş da orice să fiu în preajma ei, acest lucru e imposibil. Provenim din două lumi total diferite, facem parte din clase sociale aproape opuse. Ea este bogata şi populara majoretă, în timp ce eu sunt doar un alt rebel în şcoala asta.

Problema cu această aşa-zisă instituţie de învăţământ este importanţa prea mare pe care o acordă stereotipurilor. Nu ai voie să ieşi din el, să te întâlneşti cu cineva din altul, nici măcar să fi prieten. Întotdeauna am fost de părere că odată şi odată cineva, sau mai bine zis două stereotipuri diferite vor sparge această lege nescrisă idioată, dar pe care toată lumea o respectă cu sfinţenie.

Şi-au terminat exerciţiul. Nu o să înţeleg niciodată de ce nu este ea şefa majoretelor, de ce nu aspiră la mai mult, de ce rămâne o simplă membră a echipei. Toţi elevii îi ştiu pe populari, dar mai ales pe Julia. Îi admiră frumuseţea natură, blândeţea, calmul, tot ce o face pe ea să fie... ei bine Ea.

Tot restul meciului nu am făcut decât să o privesc de sus. Ştiu că par un obsedat, dar fata asta chiar m-a înnebunit. Atunci când nu sunt în preajma ei, nu mă simt bine. E suficient să o văd că e bine, că zâmbeşte ca de obicei pentru a fi fericit. Bineînţeles, întotdeauna e loc de mai multă fericire, iar ea ar veni dacă eu aş fi cel care să-i însenineze fiecare zi...

- Da! Am câştigat! Jason, am câştigat!

- Da? S-a terminat deja?

- O, frate, nu-mi spune că iar visai cu ochii deschişi. Îţi spun, fata aia o să te aducă în mormânt.

- Dar îmi place, şi încă mult...

- Te înţeleg. Şi mie îmi place, întregi şcoli îi place, dar trebuie să vezi şi ce e pe pajiştea ta.

- Ce vrei să zici cu asta?

- Ea e o populară, iar tu un rebel, ceea ce înseamnă că ţie îţi trebuie o rebelă şi ei un popular. Uite, ce zici de Becca.

- Noah, mie îmi place place de Julia, Becca e doar o prietenă.

- Dar de ce nu încerci ceva cu ea. Cine ştie, poate o vei uita.

- Nici nu mă gândesc. N-am de gând să o folosesc. Apoi când ne despărţim o să fie ciudat.

- Şti ce? Tu nu ai leac. Şi nici nu cred că vrei să ai.

- Ţi-a laut cam mult...

În timpul acesta, am ajuns la maşina lui Noah. A primit un Ford Puma albastru electric de ziua lui. E la mâna a doua şi refăcut după un accident, dar arată şi merge foarte bine. Ai avantaje când tatăl tău este mecanic. Din păcate, al meu încă nu şi le-a folosit, dar sper să o facă în curând.