1.O nouă zi , o nouă poveste

63 6 0
                                    

Azi de o zi destul de grea pentru mine , deși părăsesc orașul meu mic pentru orașul Îngerilor L.A și ar trebui sa fiu bucuroasa, pur și simplu nu sunt , prefer orașul meu liniștit, unde cunoasc pe toată lumea, unde am toți prietenii . Eu am vrut sa ramanem , dar mama a insistat sa "profitam " de aceasta ocazie pentru a avea avea un viitor mai bun .De ce ne mutam , simplu , pentru ca sora mamei mele a murit , și casa ei ne-a rămas noua moștenire, ea neavând alte rude . Ar trebui sa îmi para rău și nu zic ca nu simt chiar nimic , dar nu am văzut-o pe femeia aia niciodată. Casa în care voi locui e situata lângă un lac , aproape de marginea orașului, iar asta doar ma bucura , urăsc aglomeratia orașelor mari . Ajunsa acolo cobor din masina și observ ca am ajuns în același timp cu noii vecinii , doi băieți bine făcuți coboară într-o mașină superba , care se pare ca e exact ca proprietarii. Rămânem fixați toți cu privirea , iar pana acum asta e cel mai bun lucru pe care il vad de cand cu mutarea asta. Privirilw astia insistente se oprec când mama ma striga sa vin cu cutiile .

-Vin acum ! Țip eu, apoi ma îndrept spre masina pentru a lua restul cutiilor.

Când intru în casa rămân masca , se pare ca mătușa asta necunoscuta o ducea destul de bine , nu înțeleg de ce a ajuns singura . Deși decorata în stilul anilor vechi ,casa asta e chiar frumoasa ,putin cam mare ținând cont ca sunt doar eu cu mama , dar mai bine mai mult spațiu decât 2 m cum erau în fosta garsoniera în care locuiam .

-Gata mama , le-am adus ii spun eu în timp ce pun ultimele cuti pe masa,

-Gata , ăștia sunt ultimele , acum du-te sus, alege-ți o camera și aranjează-ți lucrurile .

-Cum adică sa îmi aleg o camera ? O întreb nedumerita

-Sunt mai multe camere , am zis sa te las pe tine sa îți alegi .

-Eu nu înțeleg ceva , dacă mătușa pe care nu înțeleg de ce nu am cunoscut-o, locuia singura în atât de mult spațiu, de ce nu ne-a chemat sa stam cu ea , ținând cont ca noi locuiam în chirie într-un mic orășel.

-E mai complicata situația, ți-am mai spus de atâtea ori.

-Atunci explica-mi , dacă e complicata situatia!țip eu ușor nervoasa

-Ai grija la ton domnișoaro , crezi ca dacă ai 19 ani , gata faci ce vrei tu .

-Am țipat pentru ca sunt sătulă de atâtea secrete, nici măcar nu știu cine e tata , și da am 19 ani nu mai sunt un copil cred ca venit timpul sa îmi spui și mie asta

-Iar ai ajuns la subiectul asta , o sa îți spun când o sa fi pregătită, acum gata treci în camera ta și coboară în o ora ca o sa fie gata masa.

-Sunt pregătită de o grămadă de timp , cea care nu este pregătită ești tu !

-Isabel gata , discuție încheiată treci în momentul asta în camera ta .

-Pfff...

Urc pe scări nervoasa spre camera mea , camera mea ? Ce naibii spun eu acum , asta nici măcar nu e casa mea sau cel puțin nu era pana acum o ora, numai chef sa aleg unde sa stau acum nu mai am , mai ales după cearta cu mama . Intru în tote camerele ,și decid sa o iau pe cea de pe partea stânga, deoarece are geamul spre casa celor doi tipi de afara. Păreau atâta de misteriosi , iar lucrul asta îmi place mult la baieti, iar ținând cont de distanta mica dintre noi , avem timp suficient sa ne cunoaștem. Îmi aranjez hainele în șifonier , ma schimb in ceva destul de comod și decid sa merg sa fac o plimbare scurta pentru a vedea locurile.

-Isabel , stai unde te duci ? Ma întreabă mama .

-Ma duc sa ma plimb , sa mai cunosc zona .

-Am zis sa aștepți sa fie mâncarea gata , și poți sa te duci si mâine,ce e cu graba asta pe tine că doar ce am ajuns.

-Eu mănânc când o sa vin, mama , poți sa ma lași o data sa fac ce vreu fără sa ne mai certam , ști foarte bine ca nu ajungem la nimic .

-Off , bine , bine , sa nu stai mult și ai grija sa nu te ratacesti .

-Bine mama .Ii răspund în timp ce ma încalț în tenesi.

Cum ies din casa îmi arunc privirea spre casa vecinilor , dar nu se vede nimic, asa ca îmi continui drumul linistita . Merg ce merg ocolind lacul pana vad o băncuta pe care ma așez , deoarece am obosit puțin. Deodată primesc un mesaj de la Hannah prietena mea cea mai buna care ma anunța că Cameron fostul meu iubit deja și-a făcut o noua relație. Pur și simplu mor de nervi , am plecat de o zi și știu ca a fost decizia mea sa încheiem relația, care după părerea mea nu mai avea niciun rost eu plecând , dar sa ma uite atât de repede e inacceptbil , stiam ca nu e un baiat bun ,dar toate fetele mureau dupa el si sa il am doar pentru mine ma fa ea sa ma simt importanga . Mă ridic și continui sa merg stresata pana când vad un mic bar , perfect . Chiar aveam nevoie sa beau ceva , asa îmi mai trec și mie din nervi. Intru și ma îndrept direct la bar.

-Adu-mi și mie 50 de vodka .Ii spun eu direct barmanului .

-Nu tu bună , nu tu te rog . Spune barmanul cu un ton arogant , care ma face mai rău să îmi ies din nervi .

-Am venit sa beau ceva , nu sa conversez cu tine .

-Ești noua în oraș? Ma întreabă ridicându-și o sprânceană.

-Da sunt noua,poți sa îmi dai vodka aia azi, ca am venit la bar nu la interogatoriu din cate țin eu minte.

-Se vede ca ești noua , oameni de aici știu sa se comporte .

-Sa știe ei , hai o dată că deja am destui nervi și tu nu faci altceva decât sa mi inmultesti.

-Ce s-a întâmplat ? Ma întreabă acesta și dacă nu as vrea nevoie atât de multa nevoie de vodka aia m-aș ridica și as pleca în secunda 2.

-E strict problema mea. Continui eu.

Într-un final acesta îmi aduce vodka iar eu o dau repede pe gat, iar senzația de ardere îmi oferă atât de multa placere.Ma face sa ma calmez.

-Adu-mi încă una .

-Da duci nu gluma . Spune acesta chicotind.

-Iar ai de gând sa ma ți șapte ani pana ma servești.

-Gata ,gata îți aduc acum , nu mai fi asa irascibila .

Spre norocul meu acesta se misca mai repede de data acesta s. Dau și următorul pahar peste cap , ii plătesc fără sa ii las bacșiș bineînțeles, chiar nu merita , ma ridic și plec.

-Stai , stai . Striga acesta la mine.

-Ce mai e acum ?Îl întreb dandu-mi ochii peste cap .

-Ai uitat sa îmi mulțumești.

-Nu am uitat , pur și simplu nu aveam de gând sa îți mulțumesc.

-OK rauto , apropo eu sunt Cameron.

-Ok , pa .Trebuia sa îl cheme exact ca pe fostul meu , și sa îmi mai și spună, acum iar mi-am amintit de bou.

-Ai uitat sa îmi spui numele tău.

Decid sa îl ignor și ies rapid pe ușa barului . Deja s-a făcut seara asa ca merg rapid spre casa . Când ajung aproape e cat pe ce sa fiu călcată de o mașină. Înjur în barba și ii arat frumos semnul păci, dar masina se deschide .

Sper ca v-a plăcut ❤❤


Între doi frațiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum