Mi-am petrecut zielele copilariei mele mergand impotriva vantului. Si chiar daca valurile ma duceau undeva, eu vasleam inapoi, spre drumul meu.
Traiam zilele acelea ,,tehnologizate" pe care le uram din tot sufletul si totusi eram si eu printre dependenti. Imi traiam viata moderna si viata aia clasica, baroque, la ,,castel". Citeam, citeam mult, despre toate, despre orice. Nu conta. Tin minte ca imprumutam mereu carti prietenelor mele si invers. Mi-as fi dorit ca in loc de scoala moderna fara uniforma sa invat la Hogwarts si sa port pelerina.
Eram un copil ciudat care ar fi putut sa vorbeasca ore in sir despre adevarata dezvoltare personala, nu ceea ce invatam la scoala, iar dupa trei minute sa iti povesteasca despre ultima colectie de bijuterii Cartier sau poate despre economia mondiala si bancile de investitii din Elvetia, habar n-am de unde stiam toate astea,dar nimeni nu ma contrazicea.
Eram tare ciudata, pentru ca puteam sa iti spun despre bijuterii si bursa de la Tokyo in aceeasi propozitie. Eram ciudata pentru ca nu mergeam la petreceri decat silita, iar prietenii mei erau niste bogatasi nesuferiti cu care am crescut, dar de care imi placeau pentru felul lor dezinvolt de a fi.
Invatam mult, dar niciodata nu citeam cartile pentru scoala, imi daunau creierului.
Eram si antisociala.
Ce ciudata!
CITEȘTI
Mi-am lăsat tineretea printre randuri
РазноеO carte puțin diferită de restul,ceva scris din suflet,ceva ce toti am simtit sau trait macar o data in viata. Un colt in care sa va regasiti toti.
