1- Mesajul

30 2 0
                                    

    

    Allison's pov:

         Ti-sa intamplat vreo data sa simti cum toata lumea iti este intoarsa cu susul in jos? Ei bine mie exact asta mi-se intampla in acest moment, simt cum toata viata mi-se prabuseste in fata ochilor, inima imi bate nebuneste in piept, mainile imi tremura puternic pe telefon si respiratia imi este accelerata. Cum este posibil ca un singur mesaj sa-mi induca atatea stari straine, de la confuzie la teama si intrebarea mea este cum este posibil?

         "Buna, Stiu ca o sa ti-se para ciudat, insa am aflat de curand ca am o sora, iar aceea esti tu... la inceput am crezut ca este o confuzie, insa atunci cand ti-am vazut pozele am stiut ca asa este, semeni extrem de mult cu tatal meu si vreau sa te cunosc"

         Pare ireal absolut totul, cum este posibil sa am un frate, de ce acum; tematore incep sa tastez un mesaj scurt in incercarea de a ma convinge pe mine insami ca nu este nimic altceva decat o gresala.

         " Imi pare rau, dar cred ca, confunzi persoana"  scriu repede si agitat apasand send si asteptand sa vada mesajul.

        " Nu este! Doar... hai sa ne intalnim, sa putem vorbi, tu doar spune-mi in ce oras locuiesti si eu voi veni"

        Citesc tematore mesajul primit, siguranta cu care afirma ca imi este frate ma sperie si totusi poate este doar o farsa a prietenilor mei sau doar un ciudat. Nu stiu ce sa fac situatia ma depaseste, inspir adanc inchizand ochii, la naiba Allison tu nu esti o fricoasa, incerc sa ma incurajez singura si asa este eu nu sunt o lasa. Ma voi intalni cu el, fie ce-o fi, daca este o farsa atunci asta e, iar daca este un ciudat vad eu ce fac. Imi indrept iar atentia asupra telefonului incepand sa tastez cu mai multa hotarare.

  " Ok, ne putem intalni, eu locuiesc in Florida"

   Ii trimit mesajul asteptand sa imi raspunda, in mai putin de un minut primesc raspunsul.

    " Perfect! Si eu tot in Florida locuiesc, daca esti libera ne putem intalni azi?

       Dumnezeule! sta in Florida, starea de neliniste ma cuprinde din nou, ma uit la ceas si vad ca este abia ora noua jumate si azi chiar nu am nimic de facut, planuam doar sa stau si sa lenevesc intreaga zi. Stau putin sa ma gandesc la urmatorul meu raspuns si tastand mesajul scurt ce simt ca il voi regreta cat de curand.

" Sigur! Ne vedem la ora doisprezece la Hard Rock Cafe"

Ii trimit raspunsul primind imediat confirmarea.

" Bine, ne vedem acolo atunci!"

         Recitesc mesajele de cel mutin zece ori si tot mi-se pare ireal, intru pe profilul lui si apas pe fotografia lui de profil, oricat m-as uita nu pot identifica nicio asemanare intre noi doi. Chipul ii este cu adevarat frumos insa, parul saten deschis si ochii albastri cu siguranta nu se aseamana cu parul meu saten inchis si ochii caprui si totusi de unde are aceasta siguranta ca ar fi fratele meu. Ies din starea de reverie si revin cu picioarele pe pamant, toate aceste evenimente m-au dat mult prea tare peste cap simtindu-ma extenuata psihic, inchid telefonul  si ma pun in pat inchizand ochii incercand sa uit tot ce sa intamplat in ultima ora cazand intr-un somn profund.

      Telefonul imi suna trezindu-ma brusc, imi pun mana pe piept rasufland greu din cauza sperieturii, iau telefonul uitandu-ma la apelant, Jess, normal cine putea fii altcineva, glisez butonul verde raspunzandu-i plictisita.

- Alo?

- Allison ce naiba raspunzi asa de greu asta este a treia oara cand te sun.

       - Buna si tie Jessica; ii spun eu cu un usor sarcasm in voce, parca o si vad cum isi da ochii albastri peste cap, acest gand facandu-ma sa zambesc.

De ce tu?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum