Pacatele Iuliei | Vlad & Cristi Munteanu | FANFICTION

CAPITOLUL 8

IULIA POV ...

Eu : Sa vedem cine ma cauta *deschizand biletul*

Era un scris extrem de urat . Adica daca tot imi scrii un bilet,scrie-l frumos,nu ma face sa stau sa descifrez hieroglife .Nu ? In cele din urma am reusit sa descifrez cuvintele neintelese pe foaia aceea .

- - - - -

Iulia ...

Te-am vazut aseara la focul de tabara . Esti superba . Iti ador ochii , si iti ador buzele.Te ador pe tine . Intre atatia vloggeri , tu straluceai cel mai tare . Zambetul tau ma facea si pe mine sa zambesc ,deodata cu tine . Pacat ca nu iti pot spune chestiile astea in fata ... Ceva ma opreste. Ceva ma opreste si ma face sa ma ascund in umbra de sentimente . Simteam nevoia sa iti dau biletul asta,pentru ca ... simteam nevoia.

Semnat : O persoana speciala :)

P.S. Te rog ,lasa-mi raspunsul tau,diseara,inainte de culcare, in scorbura de copac , din copacul din fata taberei . O sa vin dupa ea :)

- - - - -

Wow ... chiar am atras atentia cuiva ? Eu ? Eu care faceam tot posibilul ca sa nu atrag baietii ,acum ajung sa primesc scrisori anonime de la ei . Stateam si ma gandeam ca eram prea frumos sa imi fi scris cineva . Sigur e Maria. Vrea sa faca misto de mine . Probabil vrea sa se amuze ,pentru ca a auzit ca cea mai lunga relatie a mea a durat 5 zile . Cand zic cea mai lunga relatie,zic si singura mea relatie .

Maria : Ce citeste printesa adormita ? *intrand in camera precum o furtuna*

Eu : Te asteptam ... Unde ai fost ?

Maria : Am fost sa mananc cu Lumi . Ce citesti ? De ce ma cautai ?

Eu : Nu ti se pare cunoscuta scrisoarea asta ? *aratandu-i foaia pe care tocmai o citisem*

Maria : Nu . *scarpinandu-se in cap si incercand sa descifreze scrisul *

Eu : Mari, sigur nu ti-ai batut tu joc de mine,si ai scris-o tu , ca sa te razi de mine ?

Maria : Serios, Iulia. Eu scriu foarte caligrafic . Si de ce ti-as face o farsa de asta ?

Eu : Jura-te !

Maria : Sa nu mai mananc clatite ! Sa se desfinteze fabrica Nutella ! Sa nu o mai vad pe Lumi niciodata in viata mea ! *ridicandu-si mainile in sus*

Eu : Bine , bine . Deci ... Asta inseamna ca cineva ma iubeste !

Maria : Ai descifrat tu ce scrie acolo ?

Eu : Am incercat . Inca nu sunt sigura de ce scrie ... Dar , poti sa pastrezi chestia asta un secret ?

Maria : Normal . * zambindu-mi larg* Acum,hai. Grabeste-te . Ca te asteapta Cristi la usa .

Eu : De ce nu mi-ai zis chestia asta de cand ai intrat in camera ? *sarind din pat,ca sa ma imbrac*

Mi-am luat cat de repede am putut un tricou ,si o perche de blugi .Nici nu am reusit sa imi dau cu putin fond de ten pe fata . Am ascuns scrisoarea intr-o cutie ,sub pat . Nu vreau sa o gaseasca nimeni .Daca mai e sa mai primesc,o sa le bag si pe alea acolo . Probabil o sa mi le bag intr-un dosar,si le voi pastra ca si o amintire din tabara . Dupa ce mi-am prins parul intr-o coada, am iesit pe hol,si am gasit un Cristi ,cu capul in telefon , probabil vorbind cu iubita lui .

Eu : Buna dimineata *intampinandu-l cu un zambet , si admirandu-i zambetul*

Cristi : Neata ! Ce mi=au lipsit diminetile sa te astept la usa !

Eu : Ehh. Macar in Constanta nu ma asteptai singur,ci cu Vlad . Apropo de Vlad.El unde e ?

Cristi : Cred ca e la cantina . Mergem si noi ?