-Tată!
-Totul o să fie bine, aminteste-ți cine esti tu cu adevărat!
-Nu stiu ce se întâmplă!
-O să vezi.
Parcă toată camera se învârte cu mine. Nu știu cum am ajuns aici. Tata repeta acelaș lucru "O să fie bine". Nici măcar nu stiu ce se intamplă. Totul este asa ciudat. O durere mare de cap ma ia. Închid ochii si adorm. Ultimul lucru pe care il aud e "O sa fie bine".
Ma trezesc,eram afara intinsa pe iarba.Cum am ajuns aici? Ma uit in jur, vad doua fetițe foarte dragute langa mine. Una era imbracata intr-o rochie roz iar alta era intr-o rochie albastra.
Eu:Hei, voi cine sunteti?
Fetita in rochie albastra:Buna, vrei sa te joci cu noi?
Eu:Inca nu am aflat cine sunteti?
Fetita in roz:Asta nu e important.
Eu:Nu prea am timp sa ma joc...poate mai tarziu.
Ele:Bine, spun zambind
Ce fetițe dragute. Nu imi amintesc sa le fi vazut.Ma plimb incontinu, sunt intr-o pajiște , asta e clar dar cum pot pleca de aici? Vad numai flori frumoase, copaci, fetitele acelea cu parintii lor. Ma duc spre ei politicos si îi intreb:
Eu:Scuzati-ma, îmi puteți spune cum pot merge in oras?
Femeia:Sigur draguta, o sa dureze ceva. Nu ai vrea sa stai putin pe la noi? Dupa îți vom explica amănunt cu amănunt cum sa ajungi in oras.
Eu:Desigur. Multumesc, sunteti foarte amabila.
Femeia:Plăcerea mea, acum, cum ai ajuns aici?
Eu:Si eu ma intreb acelas lucru dar chiar nu stiu. Simt ca sunt altundeva.
Femeia:Poate e de la oboseala draga mea...
Eu:Poate, multumesc.
Decid sa adorm la ea, iar maine ma voi duce in oras.
CITEȘTI
Lumi paralele✔️
Short StoryCând viața îți joacă feste ce faci? Nu ști unde ești, nu ști unde te afli! Nici nu îți dai seama singur. Vrei să afli totul dar nu ști cum iar EL doar te urmărește fara să zică nimic. Tu doar fugi si iar fugi, dar nu sti unde fugi.
