Săraca fată

Capitolul 1

Isabel Evans, o fată fericită cu un trecut trist.  Își pierduse mama la vârsta adolescenței,  tatăl său căzuse la pat,  trebuia să muncească pentru a-și întreține casa și părintele. 

Singura soluție, era să se angajeze la cea mai înstărită familie a satului,  familia Black.

Familia aceasta o primise cu brațele călduroase.  O ajutase de când începuse să lucreze.  Era ajutorul fermei. Speranța și bucuria lucrătorilor,  râdea împreună cu ei,  plângea cu ei și îi ajuta când aveau nevoie.

Cu toate acestea fata fusese privită cu ură, ura care venea din partea bărbatului iubit.  Nu știa cu ce-i greșise,  dar acea greșeală era fatală.

De fiecare dată când o vedea,  îi reproșa că nu merită să lucreze la ferma lui.

Dar totul se schimbase în ziua venirii lui Jim Smith,  verișorul lui Dave. Acesta a devenit fratele ei de suflet,  stâlpul ei de încredere și ajutorul ei la fermă. 

Chiar dacă sunt rude cei doi,  nu se aseamănă deloc; unul e prietenos și nu selectează oamenii după statut,  iar celălalt este un bădăran ce se poartă îngrozitor cu oamenii inferiori lui.

Fata se pregătea să dea de mâncare la purcei,  vaci și găini,  când auzise din hambar un mic scheunat.  Venea de la un cățeluș mic cu blănița albicioasă și cu ochișorii albaștrii.

- Ce s-a întâmplat,  frumușelule?  Te-ai pierdut de mămicuța ta?  Spuse fata zâmbitoare mângâindu-i blana pufoasă. 

- Ai grijă să nu-i spurci blana curată cu mâinile tale murdare, rosti Dave.

Stătea sprijinit de peretele hambarului,  cu mâinile încrucișate la piept și cu genunchiul piciorului îndoit,  avea o postură lejeră și impunătoare.

Era îmbracăt în hainele lui de fermă nu cu cele de oraș.  Arăta atât de bine în acea îmbrăcăminte.  Nu era Dave cel fițos ci era un altul lejer și pregătit de muncă.

- Stai liniștit,  nu aș vrea să-l murdăresc cu jegul meu.  Spuse fata abținându-se să nu-și reverse lacrimile , ce stăteau să se scurgă. 

- Ar trebui să te întorci la casa ta dărăpănată și să-mi lași familia în pace.  Mi-ai corupt până și verișorul!  Spuse acesta cu scârbă.

Fata nu mai putea să suporte cuvintele dure ce le încasase cu atâta ușurință.  Nu înțelegea vina pe care o are ea.  Nu este ea vinovată că nu a reușit să se nască într-o familie înstărită.

- Las-o în pace,  vere!  Ce ai tu cu această ființă inocentă și dulce?  Spuse Jim ce auzise întâmplător conversația dintre cei doi.

- Pff!  Iei apărarea unei sărăntoace ce nu a văzut la viața ei un duș.  Credeam că ai mai mult cap,  Jim.  Dar m-am înșelat, spuse aceasta plecând.

Lăsând-o pe săraca fată, să se înece în propriile lacrimi.  Știa că fuse dur cu ea,  dar voia să o schimbe.  Voia ca ea să se impună,  nu să fie o mielușică ce ascultă de leu.

Nu se mai putea mișca,  stătea și privea cum bărbatul vieții ei se îndrepta spre mașina sa luxoasă. Durerea pe care o acumulase în toți acești ani în care-l cunoscuse o doborâse într-un final.

Plângea în continuu,  simțea cum lacrimile încep să se sece,  nimeni nu era de partea ei,  nimeni.  Era a nimănui! 

Claire tocmai trecea prin fața hambarului când auzise suspinele fetei.  Nu putea să creadă că fratele ei cel nătărău îi făcuse una ca asta.

- Gata,  scumpo! E un idiot,  nu merită să plangi pentru o astfel de creatură, spuse singura ei prietena, așezându-se pe pământul cald și prăfuit.

- Nu trebuie să-ți murdărești hainele noi și curate pentru mine.  Oricum sunt un jeg ce locuiește într-o casă dărăpănat, rosti Isabel îndurerată.

- Iubito,  nu lăsa vorbele Șopârlei să ajungă la tine.  Îl voi face să plătească pentru fiecare lacrimă.  Și știu cum!  Zise Claire încrezătoare.

- Claire,  eu nu vreau să-l fac să sufere.  Știi că nu-mi stă în caracter,  să fac oamenii să sufere.  Fie și ei chiar vinovați.

- Doar îl faci gelos. Dumincă va fi "Balul toamnei", iar tu ai nevoie de un partener și ghici ce? Vărul meu este liber și cred că te place.  Hai să-i dăm o șansă.

Tocmai când voia să-i răspundă prietenei sale,  ajunsese el împreună cu așa zisa lui iubită, Tiffany.  Care avea statutul de fata ușoară a comunei.

- Iubire,  se pisici pe lângă Dave,  uite-o pe sărăntoaca aceea de  Isabel.  Uite ce scârbos arată,  e plină de jeg.

- Mai bine plină de jeg,  decât găurită de tot satul,  spuse Tina Black.

Tina Black,  mamă a doi copii minunați (mai puțin unul),  o femeie puternică și dulce,  mică de statură,  părul roșiatic puțin cârlionțat cu niște ochi albaștrii mirifici.

Nu degeaba se îndrăgostise,  Mark Black,  de această femeie.  Era perfecțiunea întruchipată.

- Bună ziua,  doamnă Black,  spuse Isabel politicos.  Să vă aduc un ceai sau o carte bună de citit?

- Stai liniștită,  scumpo.  Nu-mi trebuie nimic, zise femeia îmbrățisând-o strâns pe săraca fată.

Demult nu mai avusese parte de o astfel de îmbrățișare.  Pentru ea,  doamna Black,  era a doua mama sau chiar mama pe care nu o avuse.

- Mamă,  i-ați mâinile de pe acel jeg umblător.  Te poate îmbolnăvi,  nu vreau să pățești ceva din cauza ei.

- Mulțumesc, fiule,  grija ta pentru mine este una înduioșătoare, dar ce ai zice dacă tu ți-ai lua mâna de pe acea SIDA.  Știi,  eu vreau să am mulți nepoței.

- Nu vă permit să-mi vorbiți așa,  spuse Tiffany ofticată.  Voi fi viitoarea ta noră,  vreau respect din partea ta.

- Ascultă aici,  cățea!  Poți să mă faci pe mine cum vrei tu.  Dar nimeni,  nimeni,  nu se ia de persoana care a avut grijă de mine și m-a crescut ca pe propriul său copil.

- Ce-mi poți face tu,  jegule?  Poate să mă murdărești cu urâțenia ta,  rosti târfa încrezătoare.

- Până aici ți-a fost,  curvo!  Spuse fata nervoasă.

Și atât îi trebuise,  s-a șupit pe ea ca uliul pe găină,  extensiile femeii erau în mâinile ei.  Capul ei se mișca de la stânga la dreapta,  iar fața era plină cu machiajul distrus. 

- Așa îți trebuie,  târfo!  Exclamă Isabel încântată.  Să mergem la Jim,  Claire.

Fetele se îndreptau spre casă,  Isabel se simțea în culmea fericirii.  Reușise să-i retușeze fața târfei.

- Iar acum omida se transformase în fluture, rosti Tina mândră.  Ești un așa idiot,  fiule.  Nu vezi diamantul ce se află sub ochii tăi,  iar tu te afișezi numai cu aluminiul sau chiar fierul. Du-te cu Tiffany la spital.

Nu era un diamant!  Era un jeg umblător care îi corupse familia și tot ce ține de el.  O va demasca pe Isabel Evans și le va arăta tuturor cum este ea de fapt.

Răzbunarea va fi una dulce.