1.Când mi -ai zâmbit aşa frumos m -am topit cu siguranță

539 21 2
                                    

Eu,Syntia... o fată simpla care vrea ceva bun de la viață ceva ce cred că merit foarte mult ,o fată care îi plăcea să învețe să îşi  facă un drum singură prin viață, independentă fizic ,dar emoțional nu prea cred .
El,Seth...un băiat care pare a fi chiar opusul meu, dar din câte am observat avem ceva în comun,un baiat înalt, brunet care are un zâmbet greu de înțeles ,copleşitor ,intrigant care te face să te gândeşti mult ce ascunde în spatele lui atunci când se uită la tine.

Îmi e atât de greu să cred că acel băiat m- ar vedea pe mine cu ochi frumoşi şi nu de alta, dar eram în  aceeaşi clasă în  generală şi după la liceu fiecare s- a orientat spre ce îi plăcea eu spre matematică, el se pare spre istorie chiar dacă cred că nu îi plăcea deloc doar că a fost trimis cu forța.Sentimentele mele față de el au apărut de ceva vreme mai îndelungată şi niciodată nu am spus nimănui îmi era greu să spun cuiva, îmi era frică de reacția altora şi chiar de reacția celei mai bune prietene ,Caroline,nu eram tare sigură dar credeam că şi ea îl place în secret .Îl urmăream cu privirea mereu .Încercam să-l evit. Era genul de persoană care face prostii şi rautăți .Eram prieteni vorbeam, dar simțeam că nimic nu va fi mai mult chiar dacă îmi doream. Mă prindea câteodată că mă uit la el şi din câte îmi amintesc de mai multe ori l -am prins eu că se uită la mine şi îmi zâmbea aşa de frumos şi cu siguranță mă topeam de fiecare dată .Da recunosc de atâtea ori m -am învinuit singură că îmi place de Seth şi nu voiam ca lumea să mă judece ,de aceea nu spusesem nimănui, chiar nici lui Caroline ,care pe vremea aia îmi spunea toate iubirile ei şi îmi amintesc că a suferit odată după un nesimțit ce se juca cu ea,unul Avram parcă, care mai avea încă pe cineva pe langă Caroline şi ea chiar a pus sentimente multe în acea relație pasageră.
Cu toate că părinții mei se ştiau cu părinții lui Seth şi se întelegeau bine cu atât eram mai speriată.
M -am asumat în acea perioadă doar la faptul că îmi plăcea de un băiat care după o vreme aveam sa- l uit cu siguranță şi să mă gândesc la ceva măreț pentru a fi cineva.
Şi da recunosc încă o dată ca îmi plăcea la nebunie de acel băiat care părea a nu fi interesat de mine pâna când îmi arunca câte un zâmbet şi se uita la mine cu ochii ăia negri şi mari de mă topeau instant.
Era o vreme în care căutam să fiu aproape de el, dar văzând reacția lui m- am îndepărtat rapid .

Te voi iubi mereuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum