Al cincilea capitol

343 27 13
                                    

[needitat]

Capitolul acesta va fi editat in scurt timp sau cel mai probabil după ce apar aproximativ 10 capitole. Atunci voi face o scurta pauza pentru a le corecta. Capitolele needitate vor apărea mai repede , având in vedere ca nu cor fi in tocmai corecte.

Lectura plăcută !

_________________________________

Ies din camera fugind practic pe scări. Au trecut exact 2 săptămâni de când i-am bătut pe tipi aia la depozit. De atunci, Cristhen ma zăpăcește , având grija de mine ca de bebeluși. Benji și Trix de asemenea , au grija de mine , aflând și ei ce fac eu și ce le-am ascuns atâta timp. Totuși, nu s-au supărat , înțelegându-mă pe deplin.

Tata n-a mai dat pe acasă de ceva timp, mama acoperindu-l , spunând ca e la servici și ca are foarte mult de lucru.

Fug pe strada, gândindu-ma sa ma comport exact așa cum sunt eu la liceu. Încă sunt in dubi , dacă sa fac asta sau nu.

Ajung intr-un final, fiind mulțumită de faptul ca încă nu s-a sunat și ca mai am o șansa sa ajung in clasa înaintea doamnei Hugoo. Femeia aia , trecută rău prin viața , îți poate face viața un adevărat calvar. Pe mine însă ma place. Mereu ajung înaintea ei, nu chiules și sunt singura care a terminat pana acum, de când am ajuns in liceu , cu media 10 la ea. De aici și porecla de tocilara. Inafara de sport , unde trebuie sa ma prefac o adevarata împiedicată care nu știe cu ce se mănâncă aceasta materie, am numai medii de 10.

Azi, după ora doamnei Hugoo , am sport și pentru prima data , am sa arată de ce sunt in stare, având in vedere ca profesorul Judje a zis ca dacă nu iau o nota de 8 la activitățile sale , nu ma trece. Citez : Am fost mereu indulgent cu tine , dar la naiba, ești singurul elev din liceul asta care nu poate alerga fără sa se împiedice in propriile picioare, adunate fetițo , nu te mai trec pe ochi frumoși, dacă nu iei peste 8, nu treci.

Dupa ora doamnei Hugoo

După ce ma schimb in vestiar cu echipamentul pe care îl folosesc la sala de box, acesta fiind format dintr-o bustiera și niște pantaloni scurți, supra elastici, îmi încalț adidași și ies din vestiar prinzând-mi o coada de cal in creștetul capului.

Toți ma privesc cu gurile căscate , parca văzând extratereștri. Ma duc alergând ușor la antrenorul Judje, privindu-l direct in ochi.

— Ce trebuie sa fac?

Acesta ma studiază din cap pana-n picioare , fiind uimit de-a dreptul.

— Vreau sa văd dacă acest echipament te face sa poți alerga 10 ture de sala fără sa cazi la primu metru! Spune dur.

Îl privesc parca amuzata. 10 ture? Loutred ma pune sa fac pana la 50 de ture in jurul sali, orice anotimp ar fi și el ma pune sa fac 10? Floare la ureche.

— Am înțeles!

Am început sa alerg, nu foarte repede , ca mai apoi ultimele 3 ture sa alerg cu viteza. După ce termin ma duc la acesta , privindu-l.

Dacă s-ar fi putut, gura acestuia ar fi ajuns la podea , din câte pot observa.

— Îți bati joc de mine copila? Pana acum de ce nu ai fost in stare sa face asa ceva?

Nu-mi dau seama dacă se răstește la mine sau e doar dezamăgit.

Ca răspuns , dau nepăsătoare din umeri.

— Treci semestrul asta , dar următorul va fi mult, mult mai greu! Ma avertizează. Și nici ca am sa te mai trec, acum ca știu ca 3 ani de zile ți-ai bătut joc de orele mele, sa-ți fie clar!

Ies din sala , deja terminându-mi treaba. N-am cum sa mai dau înapoi acum, trebuia sa îmi dezvălui adevarata " identitate „ practic.

După ce ma schimb ma duc spre curtea scoli , având in vedere ca in aproximativ jumătate de ora se termina ora asta.

Ma întind leneșă pe iarba, inspirând adânc aerul curat și închid pentru câteva secunde ochii.

— Hei , aud o voce răgușită , care-mi nelinisteste mintea.

Îmi deschid ochii, observând un băiat , defapt , ce tot spun aici? Am dat ochii cu un adevărat Adonis. Ce doamne iartă-ma spun eu aici ?

— Mmmm... hei...?

Acesta ma privește amuzat , făcându-ma sa fac o crisma.

— Ma mai ți minte , Blaire ? Spune afisand un zâmbet șarmant , lunadu-ma total prin surprindere.

Alison? Cine e de-mi știe numele complet? Nimeni inafara de părinți și...oh doamne! Nu se poate!

— Phillip?

Acesta da din cap, făcându-ma pe mine sa măresc ochii considerabil.

— Nu ți-a fost dor de mine? Întreabă , desfăcând brațele ca pentru o îmbrățișare.

Ma ridic repede , simțind tot sângele ca-mi curgea invers. Imediat ce sunt in fata lui , ii dau un pumn in stomac , făcându-l sa cada pe spate.

— Jur ca dacă te mai apropi de mine , n-am sa te las întreg , ai înțeles , jigodie? Mârâi catre el , privindu-i dezgustata expresia mirata.

Și uite așa parca nu mai e așa frumos.

Plec nervoasa de acolo , îndreptându-ma spre dulapul meu pentru a-mi lua cărțile pentru următoarea ora.

Nu-mi vine sa cred ca este aici. Acea insecta dezgustătoare! Argh!

El m-a distrus. M-a făcut sa ma urăsc și sa urăsc tot ceea ce înseamnă sa iubești. Pot spune ca Cristhen, Trix și Benjamin sunt o excepție, având in vedere ca ii iubesc enorm.

El a fost primul și ultimul meu iubit. Relația noastră s-a terminat cu puțin după ce am făcut 16 ani și s-a terminat oribil , având in vedere ca se purta urat cu mine și ca ultima cireasa , l-am prins înselandu-ma. El a fost mereu primul. Primul sărut, primul tot. Am fost atât de naiva încât sa-i cad in plasa și sa ma las dusa de val atât de rău încât am cedat lui. Pentru asta nu-o voi ierta niciodată. Nu merita iertare ci un pumn in moaca aia a lui!

După ce-mi verific orarul , închis dulăpiorul și ma duc in clasa unde se va desfășura ora pe care o acum : dirigenția.


— Copii , acesta este noul vostru colg , Phillip Grave , tratatil corespunzător astfel încât sa se simtă bine primit printre noi! Spune diriginta , zâmbindu-ne dulce.

Cum am ajuns in situația de al avea pe jegul așa cu mine-n clasa? Alta clasa n-a găsit?

Pot observa cum fiecare fata din clasa , inclusiv Trix și Benjamin , băbesc după el. Exista băieți mult mai frumoși ca el.

— As putea sa ma mut lângă Jasmine? Întreabă privind profesoara cu-n zâmbet dulce. Fals. Suntem prieteni din copilărie!

— Desigur , zâmbește înapoi acestuia , ca mai apoi sa-i facă semn lui Cristhen sa se mute.

Cristhen mârâie , mutându-se cu o banca mai in spate.

La dracu cu tine , Grave , sper sa mori in chinuri!

Lupt pentru victorie : Înfrângere Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum