Ai încredere în mine [Volumul I]

Capitolul 61

Mă întorc uimită spre persoana care m-a oprit ,as cunoaște vocea asta oriunde ,mârâi  nervoasă, trebuia sa-mi dau seama ca prăjitura și femeia care cică ghicește în palmă sunt ideile lui.

- Trebuia sa știu ca aici e mâna ta.

Acesta înghite în sec și vrea sa plece spre baia băieților dar mâna mea lipita nervos de perete îl face sa stea pe loc.

- Uchiha te joci cu focul. Mârâi la el ,gata sa-l strâng de gât, dacă aflu ca faza cu Kiba e tot mâna lui jur ca îl strâng de gât și nu-mi va părea rău.

- Îmi place sa mă joc cu focul îngeraș.

Dau cu pumnul în perete făcându-l sa tresară, dacă îi dau una va vedea numai îngerași. Și cum norocul nu e de partea lui Sai iese voios din baie băieților nu cu una și cu doua fete, mamă sunt gemene doua brunete care împreună sigur au jumătate de creier ,acum toată privirea mea este îndreptată asupra lui.

- Te-ai distrat?

Întreb nervoasă în timp ce-mi axez toată privirea asupra lui ,acesta parcă înțepat rămâne pe loc ca o stana de piatra.

- Sakura...eu...ăăă.

Bat din picior nervoasă, as face crima de om dacă nu as ști ca sunt într-un loc public unde sunt mulți martori.

- Nu vreau sa aud nimic de la tine, ești un mitocan și tu și cel care e în boxeri în baia fetelor.

Îl aud pe Sasuke cum râde în spatele meu ,mă răsucesc pe călcâie și cu o mare viteza îi dau o palma peste față.

- Dacă aflu ca ai avut de-a face cu asta am sa te strâng de gât.

Plec nervoasă de lângă ei și mă grăbesc sa ajung la masă unde am lăsat-o pe Hinata ,mare îmi este mirarea când prietena mea râde voioasa cu idiotul de Naruto. Deci el este complicele lui Sasuke. Acesta când mă vede se ridică repede după scaun și îmi zâmbește forțat.

-Bine te-am găsit dragul meu prieten sau mai nou te numești nebunul Hinatei.

Acesta înghite în sec în timp ce Hinata mai are puțin și leșină,  stai calm scumpo nu vreau chem salvarea. Îi fac semn lui Naruto sa plece ,acesta ezecuta ordinele și se face nevăzut. Mă așez și încep să-i spun ce am descoperit în baie ,mă felicita pentru răzbunarea și începe sa plângă pentru ca a descoperit ca blondul nebun o place.

- Hinata te place nu te-a cerut de nevastă.

                         
                               ***

Mă uit în oglindă și încerc să-mi așez mai bine rochia, tot nu-mi vine sa cred ca am acceptat sa fiu partenera unui idiot. Dar nu o fac pentru el ci pentru mama sa care îmi este draga deși bunica nu prea o simpatizează. Nu a vrut sa-mi spună de ce iar eu nu am mai insistat.

Rochia verde îmi pune ochi în evidență, iar tocurile pe care mai mult mă clatin îmi dau un aer aparte. Parul l-am lăsat desprins ,machiajul e simplu ,nu am vrut să exagerez.

- Sakura a venit Uchiha.

Înghit în sec ,nu vreau sa-l văd, nu după palma pe care i-am dat-o pe nedrept. Poate el chiar nu a avut dea face cu cei doi idioți. El chiar a făcut un gest frumos deși nu mi-a picat bine ca m-a făcut țâfnoasă.

Cobor încet scările în încercarea de ami menține echilibrul ,fix în fața lui nu mi-as dori să cad. Doamne ce frumos e ,în costumul negru parcă ar fi un prinț, un prinț care pare cam supărat, sigur e din vina mea ,de ce oare nu m-am putut abține.

- Bună. Îi zic când ajung lângă el ,acesta imi evita privirea și doar își întinde brațul. Oftez și îl apuc de braț, îmi iau la revedere de la bunica și ies cu Sasuke din casă. Nu mi-a adresat niciun cuvânt iar asta mă enervează. Vrea sa-mi deschidă portiera mașini dar eu îl opresc.

- Mă descurc și singură.

Dacă el vrea sa fie nesuferit cu mine atunci așa am sa fiu și eu. Acum e rândul lui sa ofteze, intru în mașină și trântesc nervoasă ușa mașini.

- Ai grija, nu poți fi mai delicată.

O deschid  din nou și de data asta o trântesc mai tare.

- Ești nebună.

- Pornește.

- Ce e în capul tău femeie.

- Pornește.

- Tu mă asculți.

- Pornește.

Acesta cedă și pornește în trombă, îmi las capul sa se rezeme de geam în timp ce privesc peisajul. Mai arunc câteva priviri și la șofer care pare destul de încordat, e nervos și nu-l condamn ,pot fi o mare pacoste uneori.

- Am ajuns. Vocea lui mă trezește la realitate ,îmi iau geanta și ies din mașină.

Va fi o seară lungă ,îl iau din nou de braț pe domnul Uchiha care pare puțin mai calm. Intrăm în restaurant unde după câte am înțeles se tine petrecerea pentru micuța Kara, mama lui Sasuke a refuzat ca eu sa pun bani pentru cadou a spus ca eu sunt invitata de onoare.

- Ai emoții?

Vorbește cu mine? Ce surpriză ,dau din cap negativ și ne continuam drumul pana ajungem lângă mama sa și Itachi. De gâtul lui sta strâns o fata care pare mai mult nebună.

- Bună Sakura ,îmi pare bine ca ai venit.

În sfârșit o fața zâmbitoare, deja mă saturasem de mutra supărată a lui Sasuke. Îi zâmbesc lui Itachi acesta făcând la fel, Sasuke observa schimbul nostru de zâmbete și priviri și se încruntă, aww gelosul meu, îl strâng mai tare de braț vrând sa-l fac atenta la mine dar idiotul nu pricepe.

- Auuu, Sakura mă doare.

Toată lumea se uita la mine iar eu roșesc instant ,îl strâng și mai tare de braț,  ce seara de neuitat. Mâna lui încearcă sa mă facă sa mă simt mai bine dar nu prea îi iese, Itachi și el încearcă sa vorbească cu mine dar lipitoarea după el nu-l lasă, şatena asta îmi aduce aminte de o roșcată enervantă de la mine din liceu.

Sasuke nu-şi ia ochii după mine un gest chiar drăguț, am făcut cunoștință cu câtva persoane din familia Uchiha.

- Ce fericire sa te revăd Sakura.

Mă întorc cu fața spre sursa voci și nu-mi vine sa cred, ce surpriza plăcută, pot sa văd iar acei ochi unici.