Capitolul 2---"Am obosit "

16 2 0
                                    

****
   

       "Cad mereu,si mereu reușesc sa ma ridic,dar cu ce preț, mereu o iau de la capăt. Pana nu pun piciorul în prag sa ies din relația asta bolnăvicioasă nu am să imi revin niciodată, sa fiu cea din înainte."
"Mereu trec cu vederea, micile sau marile lui greșeli față de mine,de această căsnicie..
Mereu trec cu vederea cu gândul mereu la părinți și apropiați,la ce  o sa ma întrebe,ce parte a povești sa le spun...
" ce o sa spună familia si prietenii despre mine, o sa spună ca nu m-am străduit destul ? ca nu am  vrut sa meargă? "
  "Un contract? Există contracte pe vecie si nu știu eu?! Nu prea cred! Chiar mâine iau legătura cu avocatul meu sa iau in mâinile mele propria soartă."
Nu vreau să ma gândesc la nimeni!
Nimeni nu suferă cu mine in această căsnicie!
Gata sa terminat! 
De data asta definitiv!!
    
"Never give up" al Siei mă face ma gândesc numai la lucruri pozitive! Așa ca o cafea cu lapte in miez de noapte ma va face cu siguranța sa ma liniștesc la limitele normale.

Cana de cafea aburindă arată minunat in contrast cu noaptea pe malul mări in seri cu lună plină....

Aleg un loc pe nisip,aproape de casă dar in același timp sa ma pot desfăta cu muzica valurilor. Dupa prima gură de cafea deja îmi arunc gândurile spre începutul relației mele cu Darien,de fapt nici nu am început ca o relație obișnuită...

"Ma grăbesc sa prind metroul spre centru,unde bunica ma chemat de urgență ,spune ea. Abia am trecut de ultimele examene din liceu,pentru a ma putea înscrie la cele doua facultăți pe care mi le doresc doresc atât de mult...
Sunt majora de câteva zile si prietenele mele Rita si Gina,au căzut de acord ca am nevoie de relaxare....prin dans,si nu orice fel de dans,rumba ,cha-,cha,tango..

Metroul ajunge mai repede decât ma așteptam ,si o iau pe jos spre marea clădire a marilor avocați Smith si partenerii,da Smith ,nu agenți Smith.
Zâmbesc la fața care o pune bunici si tata când ma amuz pe subiectul acesta.

Ajung în holul principal unde furnicarul de oameni încă ma bulversează, o salut pe Olga și îmi raspunde cu zâmbetul ei radios, de viitoare mămică. O sa fie pustiu fara ea...
Liftul e plin,așa ca o iau pe scări.

De reținut: dansul nu face casă bună cu urcatul a doisprezece etaje.
Cu chiu cu vai ajung la ușă biroului bunicului,trag aer in piept si bat la ușă, sunt curioasă ce au mai pus la cale de data asta....

-Intră!vocea bunicului răzbate peste ușă si clanta îmi vibrează in mâna-- trebuia șa se facă tenor, mereu ii spun asta cu
un zâmbet in colțul guri si intru....

Același birou cu lemn natur cu scaune de piele in culori neutre, si aceleași persoane in afară de familia Cole cu baiatul lor cel mare si nesuferit Darien....

-Ia loc scumpo te rog, vocea lingușitoare a mamei nu ma liniștește, doar face ca toate simțurile sa se ascută si sa prevestească ceva rău din partea lor.

-Ști ca avem o alianță cu familia Cole de foarte mult timp,si de ceva timp cochetăm cu idea unei alianțe mai bune si puternice datorită tie și lui Darien,vocea bunicului  e calmă si sigură,  ca de fiecare dată când ia o decizie.
Acum e îndreptată spre mine,si ferm mă asigura ca decizia e luată si nu se răzgândește.

-Poftim?! e tot ce pot articula, e de neimaginat! Tot ce vreau sa fac,ce va fi cu viitorul meu? 

Simt ca mă sufoc, si un laț, mare ,greu deja îmi ia tot aerul---o căsnicie aranjată!

Deja tot biroul se învârte cu mine si cu toate ca sunt o persoană calmă si pacifistă, simt nevoia sa pocnesc pe cineva!

Ochii mi se opresc pe unul din vinovați-Darien,care de când am intrat nu a spun nimic,a zâmbit ca un nătâng, si acum se uita ca un popândău la mine de parcă dansez mambo cu urșii polari la o nuntă de pinguinii!!

Înainte ca toate gândurile mele sa ia contur,vocea bunicului ma aduce din nou in biroul său, la situația actuală...
 
-Draga mea ,am redactat împreună cu părinți voștri un contract prenupțial, cu mai multe clauze-spune întinzând-mi un dosar destul de amănunțit redactat,daca te iei după grosimea lui- e pentru șapte ani--reia bunicul cu seriozitate discuția--- din care trei trebuie sa ii locuiți împreună,măcar doi, tu îți poți termina liniștită facultatea ,mai multe  detalii când citiți, unde aveți ceva de adăugat sau spus va rog sa îmi spuneți.

Contract prenupțial--e scris de parcă ar fi cele zece porunci,si nu pot spune ca nu sau gândit la toate.E destul de bine gândit dar mă frământa o întrebare:

-Bunicule,totul e foarte bine gândit si scris,dar nu e specificat ceva- si uite așa toată audiența e atentă la mine-- nu scrie cate raporturi sexuale ar trebuie sa avem pe săptămână, luna, an după caz....
Tata,bunicul si domnul Cole au izbucnit dintr-un râs înfundat mascat de o tuse ușoară, dar mama si doamna Cole au rămas cu gurile căscate,stupefiate si îngrozite de întrebarea mea.
Nici eu nu mai avem mult pana făceam pe mine de râs, dar sa fim serioși ,e o problemă...

-Asta face parte din relația pe care o sa vi-o construiți, si după bunul plac,nu am vrut sa fie totul un contract, sa fie o obligație...
Arunc o privire spre Darien,pare amuzat de situație, dar nu știe ce il așteaptă..."

Si a fost surprins, prinsă cu facultatea, întruniri familiale,
acțiuni umanitare și prieteni ,a ajuns primul bărbat din viața mea...dar nu ia fost de ajuns cât sa incerce sa ajungem la o relație amiabilă, nu am ajuns nici măcar prieteni,doar doi oameni care împart același casă si din când in când același pat...

Faptul ca am continuat acțiunile umanitare, sa lucrez cu ,copii sa îmi iau două suflete minunate care sa îmi împart timpul zilei si chiar al nopți uneori...

 
Briza marii adie mai tare și frigul începe să se simtă pe corp nu doar in suflet, prinsă in gânduri si amintiri constat ca măcar cafeaua am băut-o.
Constat cu stupoare,ca nu sunt singura persoană nocturnă care își limpezește gândurile pe malul mării..
O siluetă masculină, se avântă pe nisip lăsând vântul nosturn sa ii îmbrace pielea ,intrând pe sub camasa albă si pantaloni suflecați până la genunchi.

Probabil or fi vreunul din vecini mei de aici de la mare,si pe care din păcate nu  am ținut macar sa ii cunosc,din lipsa de timp...
Cu cât se apropie,văd ca străinul singuratic de pe malului mări nu poate fi ușor de trecut cu vederea...

--Jim?!

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Oct 31, 2018 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

In luptă  cu Inima mea 🥀🦋🥀🌹®Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum