Intr-un oras exista un cimitir care avea o comunitate de scheleti foarte activa. Lysia era un membru al acestui popor de cativa ani, dar multe sentimente au ramas din viata anterioara. Se lupta cu ele si intr-o zi a dat-o in bara in fata consiliulu...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
In vechiul cimitir de la capatul orasului Ruspill, mortii sunt in plina petrecere. Raposatii petrec in Marea Incinta si se distreaza pe cinste.
Grasa Drufa canta o melodie ritmata pe podiumul de pamant si in spatele ei danseaza celebrele dansatoare ale lui Selim I. La refen toare dau din oasele bazinului care scoate sunete asemanatoare unor pietricele ce cad pe ciment.
— Foarte faina petrecerea! exclama Meoid.
— Meo, iar te-ai imbatat cu radarba? intreba Lysia.
Radarba este o bautura alcoolica obtinuta prin lasarea unor radacini de iarba sa fermenteze trei anotimpuri. Radacinile se culeg toamna si in vara se poate bea. Multi mai adaugau nuferi de pe lac (acesta se afla la zece kilometri de cimitir) pentru aroma.
— Putin... Putin mai mult...
— Iar te duc in sicriu pe sus. spune aceasta bagandu-si un deget in orbita si dandu-l rotocol de-a lundul gaurii.
— Hai, nu mai fii asa! Ma enervezi!
Aceasta repeta miscarea cu degetul si pleaca in alt colt din Marea Incinta. Azi e ziua de deces lui Jygfe Szaxv. Implineste o suta doisprezece ani de cand a venit in cimitir.
Lysia il zareste pe Jygfe si se indreapta spre el. Acesta ii pipaia coastele Frukăi in timp ce fata ii deseneaza conturul maxilarului cu falangele ei lungi si galbioare.
Fruka o zareste pe Lysia si aceasta "il saruta" pe Jygfe cu trei degete. Pleaca.
— La multi ani, Jygfe! ii ura aceasta ridicand doua degete si si lasand craniul pe o parte.
— Lysia! Ce putreda te-ai facut! Cati ani ai? spune baiatul luand-o pe sus. Oh, multumesc de urare!
— Pune-ma jos! Nu vreau ca toti sa se uite printre femurii mei!
— Oh, scuza-ma! N-am vrut!
Jygfe o lasa pe talpile ei si aceasta se preface ca isi aranjeaza oasele.
— Cati ani ai, Lysia? o intreaba aceste miscandu-si oasele degetelor intr-un ritm alert.
— N-am asa de multi ca tine. Am si eu cincizeci si opt de ani de cand am parasit lumea oamenilor. Nu e mult.
— Esti inca tanara, Lysia. Acus o sa putrezesti in asa hal incat nici parfumul mortii n-o sa te mai acopere. Eu fac baie in lac la fiecare cinci zile ca sa incerc sa tin putregaiul la distanta! E un chin urias sa merg pana acolo si sa ma afund in pamantul acela umed pana dau de apa. In apa locuiesc pesti si scheletii lor, dar nu se compara cu noi. Ei sunt mult mai prosti si intr-un fel sunt canibali. Am vazut odata un schelet peste care infricosa un peste viu. Pot spune cu mana pe cutia toracica de faptul ca scheletul acela si-a trimis ruda fix in undita! FIX IN UNDITA! Iti vine sa crezi? Eu am stat si am privit cum pestele acela incerca sa nu moara, dar e prea tarziu. Cica pescarul folosea nu stiu ce ultim model de undita pe baterii. Ce-o mai fi si bateriile astea, nu stiu! povesteste de zor.
Jygfe este un tip foarte vorbaret si incredibil de deschis. Pe vremea cand traia cu oamenii, a fost bufonul unui imparat foarte important, dar cum nu i-a placut aceasta slujba, s-a facut profesor de literatura. Acolo bolborosea intr-o ora cat pentru tot anul.
Lysia i-a atins maxilarul cu un deget, si-a bagat altul in orbita si a plecat. Pe langa scena este prietna ei de foarte putin timp decedata, Simvy. Pielea inca nu e putrezita si parul inca e prins de scalp. Are o coama castanie si buzele sfaramicioase. Multi scheleti au vrut sa o pupe la inceput ca sa simta senzatia ,unui sarut, de mult pierduta.
— Buna, Simvy! Inca n-ai scapat de piele?
— Salut, Lysia! Nu, inca mi-e draga si n-as renunta la ea prea curand.
— Stii ca intr-o zi va trebui, nu?
Aceasta isi apleca tartacuta in semn de "Da, bine... Am inteles, gata!".
— Daca vrei, te ajuta Peut. El mi-a dat-o pe a mea jos.
Peut este un batran schelet care ii ajuta pe tineri cu lepadarea pielii. A fost un macelar de succes, dar s-a imbolnavit de o boala urata si a murit la scurt timp.
— Doare?
— Cand te atinge el, poti jura ca te atinge un inger!
— Am auzit ca intreaba de relatiile tale din trecut...
— Mereu cand ajunge la bazin, e o problema la femei.
— Dar eu am murit virgina... spune fara vlaga Simvy.
— Nu stiu cum ai reusit, dar bravo!
Incep sa vorbeasca si Lysia ii explica faptul ca aici nu conteaza ce ai facut ca om. Ca exemplu il pot lua pe Ualtop. El a violat cinci femei si a omorat un barbat. Acum e privit ca un cetatean onorabil aici. Sunt in comunitate prostituate care ii multumesc cerului ca au murit.
Petrecerea e nebuneasca. Toate schelatele danseaza, beau, se spala in namol sau canta. Este veselie cat ai privii cu orbitele ochilor.
+++ As dori parerea voastra sincera despre idee (strict pe idee, greselile de tastare se mai intampla). Multumesc.
