C VI *Intalnire distrusa*

564 30 0
                                    

-Cum adica atat? Te-ai urcat pe el aproape dezbracata si nu ati facut nimic? chicotesc la indignarea Mayei care afla ce am facut acum doua seri si pun pariu ca gesticuleaza din maini ca e impotriva mea. -Adica nu ati facut nimic serios?

-Nu, doar l-am provocat si l-am lasat sa arda!

-Incredebil! Nu ti-a fost mila? Omul era ranit si tu l-ai excitat la maxim ca sa ce? Sa-l lasi cu buza umflata?

-Maya...

-Imposibil, tu nu esti prietena mea! spune indignata si ma stramb. Chiar trebuie sa-l placa toata lumea pe omul asta?

-Exagerezi! Toti uitati cine este.

-E fratele lui, nu e Iustin. Gandesti prea mult, lasa-te!

-Sunt cu Tom, ok?

-Hai sa discutam serios. Cum te-ai simtit atunci?

-Cand?

-Idioato, cand erai peste el si-l chinuiai. Ma indoiesc ca ai fost atat de rece incat nu ai simtit nimic. spre rusinea mea am simtit totul la o intensitate maxima dar nu am de gand sa recunosc asta, si-ar da seama ca are dreptate si singura vinovata sunt eu.

-Pai...

-Spune, T! Nu am toata ziua la dispozitie!

-Am simtit ca apartin acelui loc, ca sunt facuta sa ii stau in brate pentru totdeauna si ca orice rau as face voi fi mereu binevenita langa el. Simt ca nu m-ar alunga de langa el. Simteam ca ma topesc si vom deveni o singura persoana daca continuam si asta m-a speriat.

-Te-a speriat? Hmm... acum, momentul adevarului! De cate ori ai simtit asta cu Tom? inghit in sec si intuieste singura raspunsul. -Tom nu s-a atins de tine!

-Asta pentru ca nu l-am lasat eu! mormai.

-Ah, da? Si pe Andreas de ce l-ai lasat? 

-Nu l-am lasat...am luat singura initiativa.

-Imi pare sincer rau sa te anunt, dar ti-ai cam gasit nasul!

-Nici vorba de asa ceva! A plecat, gata, s-au dus aventurile.

-Macar s-a purtat bine cu Robert?

-Nici nu-mi amintit! Zici ca erau frati. Robert chiar m-a acuzat ca il am pe Andreas la degetul mic si ca acesta il convinge si pe el sa faca orice vreau.

-In momentul asta il ador pe Robert! Ce destept este!

-Tu si frate-tau, 2 nebuni!

-Recunoaste ca suntem sufletul tau!

-Daca patiti ceva...

-Nu se va intampla nimic! Andreas va avea grija de tine, deci si de noi.

-Si daca Andreas nu exista?

-Din ce povestesti tu, nu pare sa fie Iustin.

-Dar...

-Fara dar, cauta-l si spune-i ce simti!

Alt El (+18)-Volumul 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum