Gesy și-a adunat curajul să respire și să respire. Se încleșta la un buchet de flori pe care îl avea în mână și se încurca cu părul.
El s-a gândit la decizia sa de două ori și chiar de trei ori - dar nu a mai existat nici o întoarcere în acest moment. Trebuia să meargă și să se îmbrățișeze cu Inu-chan,femeia pe care-i simte dragostea față de prima zi în care s-au întâlnit. Gesy ieși din mașină și urca pe scările casei care aparținea lui Inu-chan.A bătut la ușă cu toată puterea și, brusc, sa simțit descurajat:"Nu, va fi bine. "Gesy a vorbit cu el însuși și a așteptat un răspuns. Când nimeni nu a ieșit,Gesy deschide usa, care a fost în mod surprinzător deschisa.Și spre oroarea lui, el a observat ceva ce probabil nu ar fi trebuit. Hainele împrăștiate în jurul podelei din lemn și zgomotele patului scârțâit din cameră, de-a lungul holului.Inu-chan era cu siguranță ocupata acum. Cu toate acestea, curiozitatea prea mare a lui Gesy. El a continuat cu puțină ezitare în fața camerei zgomotoase și a observat două corpuri topite într-o îmbrățișare unul de celalalt și șoapteau în urechile lor.Era Albert și Inu-chan,Gesy socat scapa buchetul de flori pe parchet,sperantele lui Gesy erau moarte:"Inu, Inu-chan, am crezut că avem ceva."Gesy a șoptit cu disperare. Inu-chan a sărit din pat, a strâns o pătură pentru a-și acoperi corpul nud ,in timp ce Albert,fără cearceafuri, intr-o pozitie de relaxare fara nicio grija."N-Nu e ceea ce crezi că îți promit!""Inu-chan sunt ranit!"Și ranirea a fost ultima emoție pe care Gesy o va experimenta vreodata.
SFARSIT...........................
