The Death Game

101 6 4
                                    

Totul a inceput acum 7 ani cu acest baiat pe nume Andrei in varsta de 10 ani, brunet, ochi albastri dar cu un secret intunecat. Saracul baiat, mereu batjocorit de cei din jur, mai ales de colegii lui mai mari. Era singuratic si timid, tot ce voia el era sa se joace impreuna cu colegii lui dar asta nu se intampla. Pana intr-o zi, colegii lui i-au propus sa se joace cu ei diferite jocuri si Andrei foarte fericit a acceptat. Acesta a pierdut de fiecare data la fiecare joc, fie ca era usor, fie ca era greu si toti din jurul lui radeau de el. Andrei nu a mai suportat toate vocile si rasetele si aratatul cu degetul catre el asa ca a fugit acasa, s-a incuiat in camera lui si a plans, a plans ca in fiecare seara. Nu cred ca exista o seara in care sa nu planga. Din pacate nu a pierdut numai la jocurile cu colegii sai, ci si la jocul vietii. Mama lui era moarta si tatal lui era un alcoolic si un drogat caruia nu-i pasa de el. Pana a ajuns sa spuna "Stop". Si-a ridicat capul usor cu o privire plina de ura si furie, s-a ridicat in picioare, a strans pumnii si a spus "Daca eu pierd la jocurile voastre, atunci si voi veti pierde la jocul meu! The death game." Apoi acesta a scrijelit pe peretii din camera lui "Jocul meu, regulile mele!". Din ziua aceea Andrei nu a mai fost la fel, a fost un criminal, a fost un motan caruia ii placea sa se joace cu hrana  lui inainte de a o ucide. Dar cine stie ce se va intampla pe parcurs?

Acum sa ne intoarcem in prezent. Dupa 7 ani.

O raza de lumina patrunde intr-o camera mare si frumoasa si aterizeaza exact pe fata unei frumoase fete. Aceasta isi deschide usor ochii albastri si un zambet ii apare pe fata. Se ridica din pat si se grabeste catre baie, se spala pe dinti, face un dus apoi isi indreapta parul ei blond si se duce sa se schimbe. Dupa ce se imbraca cat mai lejer aude pe cineva strigand:

-Claudia, vino jos! Micul dejun e gata! 

-Vin imediat mama! 

Aceasta coboara repede pe trepte tot cu zambetul ei perfect pe buze. 

-Buna mama! Hei Alex! a spus ea pe un ton jucaus

-La multi ani scumpo! i-a spus mama ei strangand-o in brate

-La multi ani celei mai oribile surori mai mari din lume! a spus si Alex razand

-Ha ha ha! Foarte amuzant! a spus si ea ciufulindu-l

-Hei,hei! Mi-a luat mult pana mi-am aranjat freza.

Claudia rase. In timp ce fratii se "certau' la masa se aude soneria.

-E aici! a spus bucuroasa Claudia

S-a dus si a deschis usa. In fata ei a aparut un baiat chipes, cu ochi caprui si brunet cu un buchet mare de trandafiri. 

-La multi ani, raza de soare! a spus el sarutand-o

-Multumesc. Ce frumos este buchetul.

-La fel ca tine! a spus baiatul zambindu-i

-Marius, ma bucur sa te vad. Intra! a spus mama Claudiei

El a intrat si Claudia a ramas in urma zambind si spunand in soapta "Astazi va fii cea mai tare zi!" Inainte sa poata face un pas s-a auzit soneria din nou. Deschide usa si zice: 

-Andreea, ma bucur sa te vad!

-Hei Clau, la multi ani! a spus fata imbratisand-o

-Multumesc!

-Sper ca nu ai uitat de mine! a spus Andreea pe un ton jucaus

-Bineinteles ca nu! Fara tine, ziua asta ar fii oribila.

-Da stiu! a spus ea chicotind

-Haide intra!

Intre timp pe strada se remarca un tip imbracat in negru cu o masca pe fata si o gluga care le privea pe fete. Clau il observa imediat si atunci zambetul ei pierii. Se intoarce o secunda la la Andreea care se uita ciudat la ea apoi se uita din nou pe strada dar nu mai era nimeni.

-S-a intamplat ceva? a intrebat Andreea

-Nimic Andre, nimic! Hai sa mergem!

Fara sa mai lungesc, ziua Claudiei a fost fantastica. Ea impreuna cu oamenii pe care ii iubea. Erste o fata care vedea mereu partea plina a paharului, jucausa, copilaroasa, care zambeste intotdeauna si cel mai important castiga orice joc, indeferent ca e jocul vietii sau jocuri pe care le joci cu prietenii. Are o viata minunata, are tot ceea ce Andrei nu a avut. Spre lasarea serii, sarabatorita si prietenii ei decid sa joace badminton.

-Ha ha! 5-1 ! Am castigat! a strigat fericita Claudia

-De ce trebuie sa fii buna la toate? a spus Marius facand o fata de catelus

-Pentru ca pot! a spus Clau jucausa

-O, te rog, doar stii ca ea mereu castiga! a spus Andreea

-Da, la orice joc! spuse Marius

Tipul misterios, spionandu-i evident, la auzul acelor cuvinte spune: 

-Asta vom mai vedea! Jocul meu, regulile mele! Se pare ca mi-am gasit o noua victima.

Dupa ziua perfecta a Claudiei,  se pare ca Andrei nu a  stat cu mainile in san. Clau tocmai citea corespondenta.

-Facturi, facturi, bla bla bla...Hmm...ce e asta? zise Clau incet

Era o scrisoare pentru ea. A deschis-o si scria:

"Tu esti noua mea victima. Am auzit ca te pricepi la jocuri, ei bine, acum joci jocul meu! The death game. Sa vedem care se pricepe mai bine. Sa vedem daca poti scapa cu viata."

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Hei, acesta este primul capitol al cartii si as vrea sa va stiu parerile despre ea, critici, orice!

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Sep 05, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

The Death GameUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum