Capitolul 1

121 15 5
                                    

*beep* *beep* *beep*

Mă trezesc din cauza alarmei. Mă uit la ceas și vad ca era 10:35 dimineata. Ma ridic usor din pat si merg la baie pentru a imi face rutina zilnica. Am iesit din baie cu un prosop pe mine, si m-am intors in camera pentru a ma imbraca. M-am imbracat cu o pereche de pantaloni scurti de culoarea neagră, un tricou alb si o pereche de adidasi, dupa cobor jos.

-Neațaa! imi spune Ioana fericită
-Neața, zic eu si ma pun la masa sa mananc.

Mi-am pus niste lapte cu cereale si am inceput sa mananc.

Termin de mancat, ma ridic de la masa si merg sa spal vasele, apoi merg la Ioana care statea pe canapea si ma pun langa ea.

-Siii, cam ce ai vrea sa facem azi? o intreb eu.
-Păi chiar nu stiu.. Aa, da, trebuie sa mergem pe la niste cumparaturi pentru ca ramanem fara mancare in casa.
-Mbine.. pai hai.

Ne ridicam amandoua de pe canapea. Iesim din casa, eu ramanand in urma pentru ca a trebuie sa incui usa.

Ioana, se duce la masina si porneste motorul. In cateva minute, ajung si eu la masina.

In 10 minute eram deja in fata mall-ului. Intram in el, iar Ioana nu stia unde sa se duca mai intai.

Am decis amandoua sa mergem sa cumpărăm haine. Am intrat in C&A.

A trecut o ora si jumătate de cand suntem in mall, iar Ioana si-a cumparat decat un tricou negru. Eu, in schimb, mi-am luat o pereche de pantaloni negri lungi si un tricou negru. Ioanei i se facuse foame, si ne-am dus la o pizzerie.

O tipă drăguță vine si ne ia comanda.

-Ahh, nu mai pooot, moor de foame! zice ea
-Ai răbdare, mai e putin

Dintr-o data, in pizzerie intra 2 barbati ciudati, imbracati in negru, inalti si amandoi bine facuti. Se aseaza la masa de langa noi. Unul dintre ei, se uita insistent la noi, in timp ce celălalt vorbea la telefon.

A venit pizza, iar eu cu Ioana incepem sa mancam. La cat de foame ii era Ioanei, in 5 minute a si terminat de mancat. Am plătit, iar dupa am plecat.
Ne-am mai pierdut timpul prin mall.

Uite că s-a făcut și ora 8.

-Hai să plecăm acasa, e destul de tarziu.. ii spun eu Ioanei
-Nuu, haidee, inca putiiin, uite New Yorker in fata, hai te rooog!
-Plecam acum! spun eu putin iritata, si o trag dupa mine pana la masina.

Ne urcam amandoua in masina.

Mai aveam cateva minute si ajungeam acasa. In spatele nostru, apare o masina neagră. Era ciudat, pentru ca prin cartierul ăsta nu prea vezi masini.. Am ajuns acasa, nu am mai vazut masina aia in spatele nostru, dar in schimb in fata casei noastre era parcata o masina rosie. Eu cu Ioana ne speriem putin, dar ne-am zis ca poate săracu' om n-a gasit alt loc de parcare. Intram in casa. Cand am intrat, toate luminile erau aprinse. Hmm.. Ciudat.. Eu tin minte ca am stins toate luminile cand am plecat.

-Bă.. cred că e cineva in casă.. spune Ioana puțin speriată.

Nu ii zic nimic, si las pungile in sufragerie. Dintr-o data, din camera mea se aude ca si cum ar fi cazut ceva pe jos. Ioana se sperie si mai tare, dar eu raman la fel de indiferenta.

Urc scarile, si ajung in fata usii mele. Apas pe clanta si...

heei, cam ăsta a fost primul capitol :). scurt, stiu, dar na. sper ca v a placut pana aici ^^

~ Misterul ~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum