Drumul spre fericire

Capitolul 6

                          "Bucureşti , vin!"

In final am ajuns la piscina . Am parcat pe locul marcat cu "VIP" , doar eram fiul patronului . Am coborat din masina ca mai apoi sa trantescportiera cu putere . Mi-am luat rucsacul din spate si l-am asteptat pe Dinu  , apoi am intrat amandoi in complex. Am dat mana cu unul din gardieni apoi am mers spre vestiare . Nu a durat foarte mult ca am si iesit gata schimbat , bineinteles ca trebuia sa astept dupa fetita de Dinu care aparent ii trebuie ceva timp ca sa se dezbrace si sa traga un amarat de slip pe el . 

Am mers langa cel mai mare bazin ocupand niste locuri cat mai aproape de acesta . Mi-am scos prosopul si l-am aruncat pe sezlong ca mai apoi sa-mi pun peste el telefonul . N-am stat prea mult pe ganduri si am sarit direct in bazin . Apa era rece , era perfecta pentru a ma relaxa .  Dupa ce am dat vreo 3 bazine ,  am inotat pana la jumatatea bazinului si am ramas acolo plutind , bucurandu-ma de apa care inca o simteam rece chiar daca ma obisnuisem cu ea . 

Bineinteles ca nu m-am putut bucura mult pentru ca Dinu a intrat in final si el in apa stropind pe toata lumea in jur , in bazin fiind alte 4 persoane .

-Ce naiba faci ma ? Ma intreaba el cu un ton aspru .

-Ma relaxez , nu se vede? Normal ca nu se vede din moment ce tu mi-ai stricat momentul meu de relaxare !

-Nu fii asa arogant . Uita-te in spate , blonda aia cu costum negru se tot uita la tine de cand ai intrat in apa . Frate , practic te mananca din priviri ! 

-Oh te rog ! Nu incepe si tu ca tata ! 

-Ce ? Si taica-tu vrea sa te combine cu una blonda? A intrebat el apoi a bufnit in ras .

-Ai dreptate pe jumatate , cu o satena , bruneta , nu mai tin minte culoarea parului .  Am spsu fluturand din mana in semn de " nu conteaza " .

-Si ? I-a iesit?

-I-a iesit pe ochi , am trimis-o acasa pe fufa in doua secunde.

Dupa o saptamana 

Era miercuri , adica ziua plecarii , urma sa o duc pe mama la aeroport iar apoi eu sa ma duc la gara pentru a lua trenul spre Bucuresti . In ultima saptamana mi-am impachetat si despachetat bagajul de vreo 30 de ori , sunt atat de nerabdatoare. Mi-am luat doua carti la mine ca sa am ce face pe drum , o sa dureze ceva pana ajung .

Am iesit din apartament si am incuiat usa bine . Mi-am bagat cheile in buzunar ,  mi-am urcat geanata imensa pe umar si am oftat gandindu-ma la ce voi gasi la Bogdan .

Am plecat in final înghiţind în sec în speranţa că voi înlătura nodul care tocmai mi s-a pus in gât . Am urcat în lft ca mai apoi să apăs cu dificultate pe butonul pentru parter . Drumul liftului până la parter mi s-a părut a fi o veşnicie .

Am ieşit şovaitor din lift indreptându-mă spre ieşirea din bloc unde mă aştepta un taxi .  M-am apropiat de el iar şoferul a ieşit pentru a mă ajuta cu bagajul . Eu m-am aşezat pe locul din dreapta în timp ce el îmi băga bagajul meu in portbagaj .

Am privit in jos si mă jucam cu degetele inconştient . Eram stresată. Am tresarit când şoferul a trântit portiera  maşinii .

-Prima plecare din oraş? A spus în timp ce băga maşina în viteză.

M-am uitat puţin la el apoi am afişat o faţă care trada entuziasmul meu . Ciudat , el nu pornise aparatul de taxare .

-Da ! Merg la Bucureşti . I-am spus apoi am zâmbit ca un copil mic care primeşte o bomboană .

-Bucureşti . Hm . Apoi a dat din cap apreciativ . Oraş mare şi frumos .

-Abia aştept sa ajung !

-Cu ce ocazie mergi la Bucureşti ?

-Facultate . Drept mai exact .

-Aparent nu te dai in lături de la învăţat . Ai vise mari cred .

-Da . Şi mama e avocat .

-Deci i-ai îndeplini un vis mamei tale .

-Nu . Poate e ceva genetic , dar îmi place dreptatea .

-Frumos .

Restul drumului nu am mai vorbit . Timpul a zburat pe nesimţite . M-am târât afară din gândurile mele cand l-am auzit din nou pe şofer .

-Am ajuns puştoaico .

Am ieşit din maşina nervoasă , emoţionată. Am mers până în spatele maşinii , unde şoferul mi-a scos din portbagaj imensa mea geantă.

-Cât îţi datorez ? Am început să cotrobăi după portofel în geanta mea micuţă .

-Nimic . A spus apoi a trântit uşa portbagajuluo cu putere .

-Păi cum nimic ?

-Mama ta deja m-a plătit !

Aha , d-aia nu pornise aparatul de taxare .

-Mulţumesc pentru drum .

-Cu placere puştoaico .

Mi-am aruncat in grabă geanta mai mare decât mine pe umărul drept şi mă îndreptam cu paşi repezi spre peron . Trenul meu era la ora 17:30 , si ar trebui să ajung pe la 23:00 la Gara de Nord , de unde ar trebui să iau un taxi până la adresa scrisă de mama pe o foaie . Sper doar să n-o fi pierdut .

Am ajuns pe peron . Mereu ma emoţionează gările . De obicei vezi numai extremele sentimemtelor , şi anume tristeţe din cauza unei despărţiri si fericirea din cauza unei revederi .

În gară mereu vei găsi un amalgam de sentimente cu o "aromă" foarte intensă , amestecate , şi totuşi par a fi intr-o armonie perfectă .

Mi-am aşezat geanta uriaşă apoi mi-am pus mâna stângă pe umărul drept - cu care cărasem geanta - şi am inceput să-l masez energic cu mişcari circulare .  După ce am terminat de masat umărul, am făcut câteva rotiri de cap pentru a-mi dezmortii gâtul care a stat in tot timpul ăsta strâmb .

M-am aşezat pe bagaj şi priveam in jur curioasă în timp ce aşteptam rabdatoare trenul .

Mi-am scos telefonul pentru a mă uita la ceas . E 17:20 , nu mai am foarte mult de aşteptat .

M-am ridicat de pe bagaj cu gândul de a-mi găsi o carte pe care să o incep înainte să urc in tren . M-am aşezat pe vine şi am deschis geanta . Nu era mult de căutat , le-am pus deasupra exact ca să-mi fie mai uşor sa le scot .

Am apucat o carte la nimereală "Şarada" de Sandra Brown . Îmi plac la nebunie carţile ei . Majoritatea cărţilor ei  sunt de dragoste si dramă sau chiar poliţiste .  Am început sa citesc iar timpul a zburat fără să simt .

Mi-am pus semnul de carte şi am apucat bagajul . Când sa-l aşez pe umăr l-am simţit parcă plutind .

-Uşor , uşor ! Un bagaj cam mare pentru o fată aşa mică.

Am întors capul pentru a vedea sursa vocii masculine si puternice .  Era un băiat  , mă rog , mai mult un bărbat , cu parul brunet si ochii de un albastru electrizant si să nu mai spun de maxilarul aparent puternic si mare . Simţeam cum mi se înmoaie picioarele , emana autoritate si masculinitate prin toti porii . Zâmbea , dar totuşi ochii lui trădau supărarea si mânia din sufletul lui .

-Eşti ok ? M-a întrebat în timp ce-mi lua bagajul de pe umărul meu mic