Capitolul 2

6 0 0
                                    

ZIUA URMĂTOARE. 

YOONGI POV. 

Jennie  stă întinsă în pat sforăind este aproape imposibil să o trezești. Dar nu contează pentru mine,ce-aș fi trezit-o? Dacă aș fi făcut-o, ar urla la mine ... în plus, îmi place să o văd dormind.

Al doilea pas, trecerea minutelor și, în cele din urmă, trecerea orelor. Si începe dim urmă, se trezește. "Neața" un zâmbet urmează, dar scade repede după ce își dă seama ce se întâmplat. "Yoongi?" se ridică ea repede. 

"Da?" mă zgarie pe cap. Ce cauți în camera mea?, tipă ea. Nu stiu , îmi pare rău.

-"Trebuie să mergem la școală Jennie, în curând.."  spun prin ușă.

30 de minute mai târziu.

-"Yoongi!"

-"Da?"

-"Vrei să mă conduci la școală?" Am întrebat eu. 

-"De sigur Jennie, doar nu te lăsam sa mergi singură"

-" Ei bine Yoongi , uită de acest plan pentru merg cu Domnul Kim"

-"Dar.. Jennie...  Trebuie fii ajutorul meu pentru tot restul anului" , aproape țugui buzele.

-"Nu fi un copil, Yoongi.. ai dreptate, este treaba mea să te ajut"

-"Spune-i lui Kim că nu pot merge cu el"

30 de minute mai târziu

(PRIMA ZI DE ȘCOALĂ)

Yoongi se află lângă tine, pare a fi trist, deși prietenii lui îl primesc încă după ceea ce a făcut ... mai mult ca ceea ce ai făcut

-"Hei Jennie" Hoseok îți pune bratul în jurul taliei. "Dă-te de pe mine", te apropi mai mult de Yoongi. "Oh haide.. am crezut placi"

-"Nu-mi place de tine, imi place doar de mine însumi"

Asta e neadevărat...
Singura persoană care îmi place de fapt este Yoongi - Nu i-aș spune asta...
Nu vreau să creadă că sunt moale.

YOONGI P.O.V

O văd pe Jennie privindu-l pe membrul vizibil al lui Hoseok din viziunea mea periferică. Mă face să cred că au făcut ceva împreună. -"Deci, cum a fost închisoarea?" Hoseok stă alături de mine. -"De unde știi că am fost în închisoare?"Nimeni nu ar trebui să știe asta...
in timp ce eram plecat, am fost in Japonia studiind arta si dansul este ceea ce trebuie sa stiu.

-" Stii Jennie după intuneric când  nu erai aici, era doar o mizerie care avea nevoie de alt bărbat - și aparent că omul am fost eu." El a privit în jos. -"Dar acum că te-ai întors, ea se comportă ca și cum nici nu-i pasă că sunt în viață,știi ce înseamnă asta?, Hoseok întreabă.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Sep 06, 2020 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

MASTER INTOXICATEDUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum