C II*Care pe care*

523 29 0
                                    

Dupa 4 ani:

-Ati reusit? Sau va platesc degeaba? bat ritmic cu degetele in birou si astept nerabdator un raspuns. Antonia e moarta sau nu? E ironic ca imi doresc asta, nu? Eu, care as fi facut orice sa o tin in siguranta.

-Domnule... toti 4 lasa capul in pamant si dau cu pumnul in birou.

-Incompetentilor! arunc cu telefonul fix de pamant si ma scarpin in cap enervat.

-Nu e niciodata singura! Mereu e cineva langa ea si in plus, nici de copil nu se desparte! Este 24/ 24 cu el. Ne-ati spus sa nu ne atingem de copil! acel copil...a pastrat rodul infidelitatii ei. A avut curajul sa-l pastreze si sa-l creasca oferindu-i toata dragostea ei. Oare cand il priveste ii vede tatal? Cu cine l-a facut? Cu cine m-a inselat?Pisica aia ciufulita? A facut acel copil cu Tom? Inca imi amintesc cum ma privea cand l-am dus pe Nick la ea, ma ura. Ma ura asa cum o urasc si eu, regret ca am lovit-o cand mi-a spus ca e insarcinata si chiar am crezut-o cand a spus ca face avort, m-ar fi bucurat enorm daca ar fi facut-o, poate as fi iertat-o. Se pare ca iubeste mai mult copilul ala decat m-a iubit pe mine. Sau poate nu m-a iubit deloc. In ciuda urii pe care o simt pentru ea, nu ii pot rani copilul, nu sunt un asa monstru.

-Omorati-o! Rapiti-o! Faceti ceva numai eliminati-o! de ce vreau s-o omor? E simplu! A pus pret pe capul meu si nu o voi lasa sa castige! Daca va muri cineva, acel cineva e ea. Copilul ala va ramane singur. Oare ar putea sa fie al brunetului aluia, Josh? In fine. -Pana diseara vreau sa fie moarta! Daca nu, sapati-va mormantul! Fiecare dintre voi! marai si toti pleaca. O vreau moarta. Va incepe un razboi si vom vedea care pe care va reusi sa omoare. Auzi la ea, cica acel copil e al meu. Am trait toata viata stiind ca nu pot avea copii si impacandu-ma cu acest gand si apoi apare ea spunand ca avem un copil? Mi-as fi dorit enorm sa ma faca tata, as fi vrut sa avem un ghemotoc care sa ii spuna mama , iar mie tata. Ea e norocoasa, are un copil, dar eu nu.

***

-Iubire, cum o vrei? in momentul asta o vreau numai pe Antonia. Poate e absurb sa mi-o doresc dupa 6 ani, dar am nevoie de o femeie capabila sa se descurce in pat.

-Cat de bine stii s-o faci! Numai s-o faci bine! Sunt destul de incordat! Nu vreau greseli! stiu ca nu va reusi, nu a reusit nicio femeie sa ma faca  sa ajung la orgasm. E frustrant sa stii ca doar fosta te poate face sa te simti implinit.

-Sa traiti, seful! blonda se lasa in jos, in genunchi si desface cureaua de la pantaloni si ii trage in jos urmand apoi sa traga si de boxeri. Imi ia scula in maini si imediat o ia in gura si incepe s-o suga. Trebuie sa recunosc, face o treaba destul de buna dar pe mine nu ma incalzeste cu nimic. Nu ma satisface deloc. Imi lipseste sa impart patul cu sotia mea. Poate au trecut 5 ani jumatate de cand am plecat si jumatate de an de cand stau ascuns si o vreau moarta dar nu as refuza o partida cu ea, s-o simt sub mine si sa ma zgarie pe spate cu unghiile ei micute. Imi scutur capul cand imi dau seama la ce ma gandesc si o departez pe blonda de mine. Asta nu ma va ajuta. Am nevoie de ea daca vreau sa scap de stresul asta.

-Nu esti buna de nimic! mint, fata e buna, doar ca eu ma simt ca un prost. Ma simt ca si cum as insela-o. Ea a putut s-o faca cu usurinta dar mie mi-e scarba de mine acum. Oare i-a strigat numele? Oare s-a gandit la mine cand o facea? De cate ori m-a inselat si apoi mi-a spus ca ma iubeste? -Sarpe veninos! trag toate foile de pe birou si le imprastii pe jos si o dau afara pe blonda, iar apoi ma inchei la pantaloni.

Ies din birou si pornesc spre sala. Am nevoie sa ma descarc. Toti copii ma asteapta si imediat ce imi iau echipamentul incep o noua coregrafie cu ei. Un baietel blond imi atrage privirea si trebuie sa recunosc ca e foarte frumos. Parca seamana cu mine cand eram copil.

-Sunteti pregatiti? toti aproba si pornesc muzica. Repet pasii pe care i-am facut ieri cu ei si il urmaresc pe pustiul blond. Cred ca este nou, nu stie pasii. -Hei, tu! E prima ta sedinta aici? timid spune ca da si il ridic pe scena langa mine. -Vei sta langa mine si vei urmari pasii mai de aproape. Bine?

-Bine, domnule! ochii lui caprui imi amintesc de cineva dar nu-mi dau seama de cine. Continui sa execut pasii cu mare pricepere si pustiul a inceput imediat sa ma imite. Prinde destul de repede. Are potential, candva va ajunge un dansator de succes.

-Hei, asteapta putin! il opresc din mers cand sedinta s-a terminat si el se intoarce zambind spre mine.

-Da, domnule!

-Care este numele tau? Mi-a placut mult cum ai dansat! Vreau sa stiu numele pustiului care e pe cale sa-mi ia locul! zambeste si acum stiu sigur de cine imi aminteste, are acelasi zambet ca Antonia.

-Andreas Claire, domnule! Claire? Andreas? Doar nu...

-Pe mama ta cum o cheama, pustiule?

-Antonia Mitchell! e fiul ei? Cat de curva poate fi viata? Il am in fata mea pe pustiul care m-a despartit de Antonia.As putea foarte usor sa-i sucesc gatul si sa dispar, dar de ce nu o pot face? Nu faptul ca e un copil ma opreste, exista o legatura intre noi, dar nu-mi dau seama care este.

-Si pe tatal tau?

-Nu am tata. cum adica nu are tata? Tom sau Josh sau care mama naibii e tatal lui nu l-a recunoscut?

-Cum sa nu ai tata? Toti copii au un tata!

-Eu nu am, mami spune ca tati e plecat departe si poate candva se va intoarce. Stiti, e mereu trista si seara plange, cred ca ii este dor de el. imi imaginez. A lasat-o singura cu un copil, cred si eu ca sufera. -Mereu spune ca seman cu tata cand vine vorba de dans, ea se caracterizeaza ca fiind o impiedicata. adevarat, ea mereu ma calca pe picioare si eu dansam excelent pe langa ea, exact ca tatal copilului. Doar...nu,e imposibil! Nu poate fi fiul meu.

-Pustiule, am terminat, poti pleca. ma intorc pe calcaie pentru a-l lasa in urma dar ma prinde de mana si un fior imi traverseaza spatele. Asta nu e normal.

-Domnule, mami m-a invatat sa nu vorbesc cu strainii. Dumneavoastra cum va numiti?

-Andreas Iustin Mitchell, pustiule!

-Mitchell, ca pe mama?

-Da, pustiule, cred ca suntem rude! mama ta e inca sotia mea.

-Iupii, veniti cu mine sa va prezint? Mami va fi incantata sa va cunoasca! Nu are rude inafara de unchiul Nick.

-Poate alta data, acum sunt ocupat.

-Veniti saptamana viitoare la ziua mea? E pe 15 aprilie! Va avea loc la cafeneaua unchiului Nick. Va rog!

-Vedem, pustiule. Am treaba si nu pot promite nimic.

-Bine. ma strange de mana in semn de salut si dispare. In departare o vad pe Maya cum il imbratiseaza si pleaca zambind. Cum ar fi fost viata noastra daca i-as fi acceptat greseala si l-am fi crescut impreuna? Ar fi recunoscut ca nu el al meu si ca m-a inselat?

-Domnule, sunteti chemat in birou. inaintez lenes spre birou si ii gasesc pe cei 4 incompetenti stand drepti.

-Daca ati ratat iar...

-Antonia Mitchel a incetat din viata acum o ora. Sotia dumneavoastra este moarta. simt un junghi de vinovatie si nu inteleg de ce. Asta mi-am dorit 6 ani de zile. De ce acum ma simt ca ultimul om de pe pamant? Am lasat orfan un copil de 6 ani. I-am furat-o pe fiinta cea mai de pret. Fiul ei a ramas fara mama. Ce-ai facut idiotule?

Blestemati in iubire(+18) -Volumul 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum