C XXXVIII*Arestarea*

428 24 0
                                    

-Cat a trecut? ma uit absent la telefon si oftez. Stie mai bine decat mine cum a curs timpul.

-Mai bine de o luna!

-Ce ai de gand sa faci? S-o lasi sa te urasca la nesfarsit? Nu are motiv sa te urasca! am mintit-o.

-Poate e mai bine! Oricum vom muri daca ne impacam.

-De asta nu mergi sa-i spui adevarul? 

-Poate, am ranit-o foarte mult! Daca o vedeai...a cazut pe podea implorandu-ma sa-i spun ca totul e o minciuna! Antonia la picioarele mele si plangand nu e o imagine pe care sa o uit asa repede.

-Si de ce nu ai facut-o, idiotule? Imi cunosc sora, faptul ca fugi de ea nu te va ajuta. Cand va afla va fi foarte dezamagita. e deja destul de dezamagita. In ochii ei sunt ceea ce am incercat sa evit inca de la inceput:un monstru. Eu doar...eu voiam doar sa o iubesc si sa o am langa mine.

-O iubesc, bine? Mai bine o stiu urandu-ma decat sa devina iar tinta mafiei.

-O vom scapa de lumea aia. Ma voi ocupa eu. 

-Fa ce vrei. Eu trebuie sa plec la facultate! 

-Nu mai fi atat de idiot, Andreas!

-De cand imi spui tu Andreas? Nick devine dubios.

-De cand mi-am dat seama de ce ai ales s-o minti pe sora mea!

-Ah, da? Si de ce am mintit-o?

-Ai vrut un nou inceput! Ai vrut sa uiti de puscarie! De anii pierduti fara s-o cauti pentru ca nu puteai si de tot ce ti-a facut Iulian pentru a se razbuna pe tine pentru ca el a fost dat spre adoptie si tu ai fost cel crescut intr-o familie.

-Mai bine deloc decat o familie care sa-mi curme fericirea. Mama nu s-a lasat pana nu m-a distrus. Stii ca omul tau e cumparat de ea, nu? cum de am uitat sa ii spun asta?

-Care om? Josh?

-Nt, Gregor! E angajat sa ne omoare pe mine si Antonia. il observ cum se incrunta si il inteleg, avea mare incredere in el.

-De unde stii?

-A aflat Antonia cat eu am fost in coma. Antonia...

-Nu mai suferi ca un idiot, spune-i adevarul! imi da o palma dupa cap in joaca si dupa ce-l  injur ies din birou. Dupa toata drama biroul meu a devenit un lux, e cel mai comod loc unde poti dormi. Conduc incet spre facultate stiind ca azi voi da iar de privirea ei plina de ura si parchez masina unde o parcheaza ea de obicei si o astept asezandu-ma pe capota.

-Ce cauti aici? o aud tipand si ma ridic lenes asezandu-ma in fata ei.

-Pe tine!

-Ah, da? Cauta-ma in alta parte, criminalule! maraie si ii fac semn sa taca. Ne aude tot campusul.

-Mai incet! Vrei sa ma ia politia pe sus?

-De ce nu? Nu meriti? Ceea ce ai facut nu e o infractiune? Puscaria te paste. Nu te increde in dragostea mea! Vei putrezi in puscarie pentru ce ai facut. urca in masina si vireaza mergand spre alt loc liber. Trantesc portiera pentru a-mi exprima nervozitatea si pornesc spre cladirea inalta. 

***

-Azi, maine sau niciodata! il privesc cum toarna alcool in trei pahare urmarind care se umple primul. Ce incearca sa faca?

-Esti nebun? 

-Cred ca de la glontul din piept mi se trage. Vasazica 3 ani, atat a trecut. chiar asa, au trecut 3 ani in care el a fost in coma sub protectia mea, ironic sa spun asta.

Alt El (+18)-Volumul 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum