Blestemati in iubire(+18) -Volumul 2

C XII*Un nou inceput*

A trecut o luna, o luna de cand mi-am omorat sotul si am devenit vaduva. Junior ma uraste, nu stie semnificatia acestor cuvinte dar comportamentul lui spune multe:nu vrea sa ma vada. Mangai piatra de mormant a lui Andreas si incep iar sa plang. Asta fac de atunci: plang si ma consum. Imi este dor de el, imi este dor cum nu mi-a fost in 6 ani. Atunci ma tinea in viata ura pentru el, acum nu mai am nimic. De data asta l-am pierdut pentru totdeauna pe Andreas.

-T? stiu cine e si nu ma intorc sa-l vad. Mereu vine dupa mine. Nu stie ca sunt o criminala, stie doar ca am ramas vaduva. Poate sunt paranoica dar uneori am impresia ca e fericit, a fost eliminata competitia. Oricum nu exista nicio competitie, pe Andreas il iubeam., mereu il voi iubi.

-Stiu, trebuie sa mergem. spun infranta. Nu ma voi certa cu el ca sa mai raman cum faceam de obicei.

-Cat timp ai de gand sa il plangi? E mort, gata! se rasteste si imi dau ochii peste cap, nu am nevoie de o criza de gelozie in momentul asta.

-A fost sotul meu! ma rastesc cu ciuda. Andreas era sotul meu, la naiba!

-Si ce? S-a dus!

-L-am iubit! urlu si imi sterg lacrimile de la ochi.

-Antonia! Iulian se aproprie de noi si vine sa ma ia in brate dar Mihnea il opreste.

-Cum Dracu ai inviat? asta mai lipsea.

-Lasa-l! Imi pare bine sa te vad,Iulian! ne imbratisam si imi mangaie parul. 

-Iulian? Asta cine e?

-Geamanul lui Andreas!

-Minunat, cand credeam ca am scapat de stres apare fra-su! Minunat! atat eu cat si Iulian ramanem uimiti si banuielile mele sunt confirmate. Mihnea era fericit ca Andreas a murit. 

-Sa te duc acasa! incuviintez si il las pe Mihnea singur. 

-Am mainile patate de sangele sotului meu, sunt in doliu, de ce nu intelege ca sufar? De ce continua sa faca pe desteptul? Iulian, imi vreau sotul inapoi. Asa prost cum era, il vreau inapoi. de Andreas mi-a fost frica, mi-a fost frica de iubirea noastra si cred ca din cauza asta m-am refugiat la Mihnea si poate ca acum daca el e mort poate ar trebui sa redevin singura.

-Prost? rade si zambesc si eu. Da, era prost, idiot, tampit dar ma iubea si il iubeam si eu. -Si-a dat viata pentru fiul lui, merita tot respectul din lume.

-Nici nu am spus altceva, dar eu? M-a lasat singura si Junior nici nu imi vorbeste.

-E un copil, lasa timpul sa-l vindece. 

-M-a vazut cand am tras, despre ce vindecare vorbesti tu? Nu-mi va mai spune niciun cuvant. in ciuda a tot, Iulian a avut grija de mine luna asta, a constientizat si el ca e timpul sa nu se mai prefaca si sa ii arate Elenei ca nu a fost niciodata de partea ei. As spune ca-mi face rau sa-l vad, avand in vedere ca e Andreas din cap pana in picioare dar nu e asa. Sa-l vad ma face sa mai accept putin ideea ca l-am impuscat. Junior nu stie de el, ar fi prea mult pentru el. 

***

-Vrei o cafea? 

-Daca pui si otrava in ea e binevenita.

-Nu vorbi asa! Nick se aseaza langa mine si il privim pe Junior cum se joaca cu Clara.

-Nu e ca si cum n-as merita sau ceva.