Fiecare frântură din noi, este o scrisoare nedesfăcută, iar cu cât o lași să se prăfuiască mai mult, cu atât mai mult sufletul tău va obosi.
Frumusețea acestuia este cea mai de preț avuție, iar scrisorile inimii noastre arată că viața chiar dacă...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Dragă autorule,
Când ai citit această scrisoare nu ai ştiut de unde ai primit-o! Însă eu ştiu cui i-am trimis-o! Persoanei datorită căreia trăiesc şi în acest moment colind inimile multor cititori de pe Wattpad, grație acestei persoane sunt ceea ce sunt! Aceasta eşti tu! Tu mi-ai dat viață, m-ai învățat că pentru iubire trebuie să lupt, m-ai modelat cu propriile tale mâini! Tu şi numai tu mi-ai scris caracterul în palmă şi mi-ai croit drum în această lume fără sens. Tu eşti sursa mea de hrană, fără de care nu aş fi trăit.
Dacă tu nu ai mai fi, eu nu aş mai exista! Mi-ai fost cel mai bun prieten! Ştiai primul care erau durerile, suferințele şi luptele din adâncul meu, mi-ai şters lacrima de pe obraz şi mi-ai înveselit inima! Tu mi-ai croit drum spre inimile atâtor oameni minunați şi superbi. Însă am întâlnit şi oameni geloşi pe mine. De ce? Deoarece sunt creația ta! Sunt cea mai bună, şi sunt mândră de asta! Aceşti oameni răi susțin că nu scrii frumos şi că nu eşti un scriitor minunat. Prostii! Eşti minunat deoarece m-ai creat atât de frumos!
Nimeni niciodată nu a vrut să îmi dea viață, însă tu ai acceptat să mă creşti şi să mă înveți cele mai ascunse taine ale iubirii. Ai acceptat să mergi pe acest drum, în pofida faptului că mulți nu te-au dorit. Ai luptat pentru mine, pentru toți aceia care au găsit în tine refugiul şi ascunzătoarea lor. Eşti puternic şi minunat!
Sunt mândră că sunt creația mâinilor tale! Poate mâini nepricepute în ochii unora, însă în ai mei, sunt nişte mâini care zi şi noapte au luptat să mă modeleze, asemenea olarului care îşi modelează lutul. Mâini care nopți de-a lungul mi-au şters lacrima de pe obraz şi m-au mângâiat!
Vorbesc în numele tuturor creațiilor tale. Niciodată nu am avut curajul să te privim în ochi. De ce?Deoarece în ai noştri ai o importanță pe care nu ți-o poți imagina! Ne-am considerat prea inferiori să îți privim chipul, însă în momentul în care am aflat că vrei să renunți, ne-am întristat, şi am ales poate calea cea mai josnică, o scrisoare, în care îți spunem că în inima noastră ai o importanță deosebită! Poate în acest moment nu îți ştim durerea care zace în inima ta, însă ştim cu câtă dragoste ne-ai încurajat să mergem mai departe! De aceea, şi noi te sfătuim să nu renunți!
Întotdeauna drumul cel mai greu, va fi mereu cel mai frumos la sfârșit! Nu renunța acum când ai ajuns aşa departe! Nu uita, trandafirul cel mai frumos incepe mai întâi cu o sămânță, un lucru mic, neînsemnat, însă când creşte, atrage nenumărate priviri!
