Scoala de corectie

Capitolul 7

*Roxana*
Buna, eu sunt Roxana. Am 17 ani. Si sunt la scoala de corectie din m-ai multe motive.
Desigur, pun pariu ca sunteti curiosi, de ce sunt eu la scoala de corectie. Pai cum sa va zic eu voua, una din faptele care m-au trimis la scoala de corectie a fost....traficul de droguri; bine, asta nu a fost singura fapta savarsita de mine. Am m-ai si furt, am si depasit vitezeza legala si am si amenintat un procuror cu arma. Ce pot sa zic, nu am fost mereu asa.
Desigur, inainte sa ma apuc de traficul de droguri si celelalte, eram o fata exemplara atat la scoala cat si acasa sau in societate. Nu eram singura la parinti. Am mai avut un frate, un frate m-ai mare. Pe fratele meu il chema Adam. El avea 19 ani cand a murit. Adica eu aveam 9 ani cand l-am pierdut. Probabil va intrebati cum a murit. Nu ma grabiti, ajung si acolo.
Chiar si acum imi amintesc, era o zi ploioasa de septembrie, era cam prin 16 septembrie. Eu si cu Adam mergeam cu masina spre casa. Afara ploua torential si era frig. Solelele erau ude, iar Adam, Adam conducea cu viteza. Eu stateam in spate. Il rugam sa mearga mai incet ca imi e frica. Dar el, el nu ma asculta, imi zicea sa nu imi fie teama ca totul va fii bine. Eu, am inceput sa plang. Atunci s-a intors catre mine sa ma calmeze. Dar, pentru o fractiune de secunda, David, a pierdut controlul volanului si ne-am bagat intr-un stalp. Si eu si Adam am fost proiectati prin parbriz. La locul accidentului a aparut o masina de politie, 2 ambulante si o masina de pompieri. Cand medicii au venit la Adam, acesta nu m-ai respira. Au incercat sa il resusciteze 10 minute, dar totul a fost in zadar. Fratele meu a murit chiar sub ochii mei si ai mediciilor. Cand am vazut sa nu se m-ai misca am inceput sa plang in hohote pana mi s-a facut rau si am lesinat. Am fost transportata la spital. La spital ma asteptau parintii mei. Dupa ce m-am trezit, i-am intrebat unde e Adam. Atunci mama a iesit din salon plangand. Atunci l-am intrebat pe tata daca e adevarat daca acesta a murit. Tata, a dat afirmativ din cap. Cand am aflat ca totul e chiar adevarat iar am inceput sa plang. Dupa cateva zile, am fost externata si am putut merge la imormantarea fratelui meu. La scurt timp dupa imormantatea fratelui meu, am inceput sa fiu retrasa, sa stau in camera mea, sa nu m-ai vorbesc cu nimeni si toate astea au adus ca rezultat o depresie. Si ca sa ies din depresie am incepus sa consum droguri si sa le vand. Dupa am inceput sa fiu fugarita de politie ca depaseam viteza sau treceam pe rosu sau nu trageam pe dreapta cand masina de politie era in spatele meu. Intr-o zi am amenintat un procuror cu cutitul, dar nu stiu de ce. Atunci am fost arestata de politie si am fost condamnata la 3 ani de inchisoare dar cum eram minora am fost trimisa la scoala de corectie. Pun pariu ca va intrebati la ce varsta am fost incarcerata. Pai am fost inchisa la 16 ani. Dar ai mei au rezolvat cu directoarea scolii de corectie ca sa fac toti cei 3 ani aici. Nu doi ani la scoala de corectie si una la inchisoare.