Jocuri Periculoase

Prolog

STEWARD MALCOM

Tentativele de priviri șirete și sigure pe ele mă amuzau copios cu cât miza devenea tot mai mare. Eram sigur pe mine, aveam cea mai bună mână și totuși cele 50 de grame de cocaină de pe masă și cele două milioane de dolari pariați nu mă impresionau.

Am pățit să câștig și mai mult de atât.

Ne aflam undeva prin New York, într-un apartament de lux închiriat doar pentru o noapte de către Benjamin Monroe, fiul secretarului de stat, care de altfel începuse să fie din ce în ce mai tensionat.

-Fold. spune el înghițind în sec, descheindu-și doi nasturi de la cămașa sa, Dior, privindu-ne pe furiș reacția mea și pe cea a lui Edward Jonson, fiul guvernatorului general al Canadei, care rânjea aproape ca un psihopat.

Îl cunosc încă de când avea zece ani, și ce pot spune despre Eddie este faptul că mereu a avut o încredere în sine mult prea puternică, iar acum, cu Jeanette în poală, blonda considerată de mulți bărbați cu renume extrem de atrăgătoare, părea de neînvins. Cu tot cu mâna proastă pe care o avea.

-Steward se pare că am rămas doar noi doi. Arătăm cărțile? mă întrebă Eddie, luând între buze o țigare pe care Jeanette i-a aprins-o, aproape cu senzualitate, dacă poate exista așa ceva.

Domnișoara J, cum îmi plăcea mie să o alint, avea doar 22 ani, însă urcase repede în societate datorită aspectului său de invidiat. Avea în arhivă nu tocmai un număr mic de bărbați frumoși și extrem de bogați lângă care se afișase mai mult de dragul faimei decât al dragostei, la urma urmei, blonda voluptoasă din poala lui Eddie nu era în stare să iubească pe lumea asta altceva decât banii și sexul . Era asemenea unei prostituate de lux ascunsă sub masca unei tinere încântătoare care sugera o educație vastă prinsă din zbor, însă lângă care cu siguranță merita să îți petreci măcar o noapte odată în viață.

-Te grăbești Eddie? Aș fi vrut ca pe final să ducem miza la un cu totul alt nivel. spun eu sorbind-o din priviri pe J. , care deja mustăcea toată.

O noapte cu fiul președintelui ar fi fost maximul la care ar fi putut visa vreodată.

-Te ascult prietene. Însă sper că nu îți faci prea mari speranțe la Jeanette, deoarece de două luni de zile este numai și numai a mea. Îmi zice el sărutându-și ușor pe gât escorta, care purta o rochie roșie mult prea scurtă și prea mulată pentru o seară de poker printre cinci bărbați cu conturile extrem de pline.

-Eddie, lasă-l să-și facă de cap. Oricum săptămâna viitoare o să-mi cumperi acel inel de logodnă de la Bvlgari, așa că ce contează? îl îndulci ea aproape miraculos, sărutându-l ușor pe buze pe bărbatul naiv care avea să îi asigure un viitor de vis.

Eram de-a dreptul șocat de credulitatea bunului meu prieten, însă nici eu nu eram mai ușă de biserică iar ocaziile oferite aproape pe tavă, nu se ratează cu una cu două.

-În cazul acesta, pun la bătaie, cu acordul ei, o noapte cu frumoasa Jeanette. răspunde el în cele din urmă, simțind deja cum temperatura din cameră crescuse cu câteva grade, odată cu fumul de țigară care ținea să se îndesească prin atmosfera tensionată.

Benjamin, Flynn Murphy și George de Edinburgh ne priveau ofticați și nerăbdători în același timp. Am așteptat până ce majordomul lui Benjamin ne-a umplut la toți paharele cu wiskey, apoi printr-un gest cât se poate de tacticos am așezat cărțile pe masă.

-Chintă de culoare. spune Eddie zâmbind plin de sine, așteptându-mi reacția.

Care ar fi fost șansele ca eu să am o mână mai bună? Destul de minime în principiu. Însă nu și atunci când vine vorba de mine. Steward Melcom nu pierde nimic, niciodată.

-Chintă Royală. răspund eu cu o indiferență de-a dreptul suspectabilă, aprinzându-mi la rândul meu un trabuc.

Câteva secunde, o liniște morbidă se năpustise asupra noastră, suficient cât să îmi aprind țigara. Apoi, șocul de pe fețele tuturor se evaporase, fiind înlocuit în schimb cu priviri de-a dreptul uimite și reverențioase. Numiți-mă regele pokerului, pentru că în seara asta am făcut-o la cel mai înalt nivel.

Eddie și-a asumat înfrângerea, în timp ce Jeanette a dat fuga până la fereastră, cu pretextul de a lua o gură de aer proaspăt, încercând zădarnic să-și mușamalizeze entuziamul. Traversase încăperea ca un fotomodel pe podium, gata să îi distrugă pe toți cei care o priveau. Tocurile înalte, de asemenea roșii răsunau cu un ecou năucitor, care parcă avea ca efect înnebunirea tuturor masculilor, deoarece în ciuda situației de acasă, toți cei patru prieteni ai mei o sorbeau din priviri pe frumoasa franțuzoaică. Nici despre mine nu pot spune că eram mai prejos. Iubeam sexul frumos, aș putea zice că mă îmbătam de-a dreptul cu el, dar niciodată suficient de mult și de profund încât să ajung să mă îndrăgostesc de cineva, chiar dacă mereu am tânjit după tainele iubirii.

Următoarele zece secunde care au urmat, aveau însă să dea startul unei nebunii totale,  unui joc morbid care avea să-mi încătușeze ori  mâinile ori sufletul, odată pentru totdeauna.

Nimeni nu se aștepta la o așa întorsătură de situație deoarece, următoarele zece secunde au fost cele în care în timp ce îmi verificam contul de facebook, un sunet asurzitor parcă a oprit timpul în loc pentru noi toți. O împușcătură venită din necunoscut a săgetat prin fereastra deschisă, glonțul străpungându-i pieptul lui Jeanette care a căzut precum o pană pe podeaua proaspăt lăcuită, dădându-și duhul .

Panica s-a inserat printre noi precum un virus, în timp ce trupul lui Jeanette zăcea îmbrăcat într-o baltă de sânge.Totul părea desprins dintr-un coșmar în care mai lipsea doar să se deschidă porțile iadului care să ne înghită definitiv.

Brusc, toată puterea celor cinci bărbați puternici dispăruse, odată cu sunetul provocat de tocurile mult prea înalte ale frumoasei blonde, fiind înlocuită în schimb cu teama profundă a unei posibile crime care avea să pună pe capul fiecăruia FBI-ul.