Bella

Capitolul 5

Aşa începe o seară în care sper că voi uita de tragedie. Iustina începe să se cunoască. mai bine cu Diana , iar asta mă bucură enorm. Dar deşi nu m-au lăsat deoparte, mă simt exclusă, că şi cum nu aş fi prezentă . Gândurile mele au rămas la acel câmp de flori mov şi la... părinţii mei. Oare ce au vrut să spună cu "să fi tare"?

Gândurile mele sunt spulberate atunci când observ că ambele mele prietene stau în faţă mea cu nişte priviri serioase, pe care le înţeleg perfect: ştiu că eu nu mă gândesc în acest moment deloc la petrecere. Nici nu ajung să scot vreo vorbă , căci ochii mei s-au transformat deja în două cascade . Iau una din pernele de pe jos şi o stâng puternic la piept. Mă simt de parcă aş pierde o parte din mine, ca şi cum inima mea pierde cea mai vitală parte şi se pierde în întuneric.

- Dacă vei continua așa vei înnebuni.  spune Iustina.

- Sune-mi ceva ce nu știu, dar nu mai pot, nu suport ideea că părinții mei au murit...

- Dute si dormi putin, sunt sigură că îți va prinde foarte bine. Îmi propune Diana, deșii a sunat mai mult ca o rugăminte.

-Bine, voi mai rămâneți sau vreți să plecați,  intreb pentru a nu se simti ele prost stând aici in timp ce eu dorm.

-In niciun caz! protestează amândouă deodată.

- Nu ne vom lăsa prietena singură pe timpuri de razboi. încercă Iustina să mă mai inveselească.

- Tu dute și odihnește-te și lăsa-ne pe noi în pace. spune Diana accentuând "odihnește-te".

Într-un final mă duc in dormitorul parintilor mei și adorm cu perna mamei in brațe. Mă trezesc peste aproape 5 ore, cum am putut sa dorm atât nu înțeleg,  dar trec peste si plec in cautarea prietenelor mele . Mă uit la ceasul de pe hol , ce arată ora 2:50 și îmi continui drumul spre living. Le găsesc treze , spre surprinderea mea.

-Uite cine s-a trezit! spune Diana venind spre mine.

- Bun, cum te simți?  mă întreabă Iustina.

- Mai bine , mersi.

- Atunci , ia și tu un pahar de șampanie de copii. spune Diana intinzand-umi un pahar.

-Ne putem îmbăta cu așa ceva? intreb sarcastică în timp ce duc paharul la gură și gustand din șampania dulce.

- Nu cred. spune Iustina glumind.

După cateva pahare , în timp ce am povestit despre tot si toate, inclusiv despre părinții mei, am adormit cu ochii umezi, in living.

Dimineață,  m-am trezit cu un miros de bacon și ouă in jurul meu.

-Mmm...Ce miroase așa bine? intreb îndreptându-mă spre bucatarie.

Diana si Iustina stăteau la masă , mâncând.  Și am putut să văd o farfurie cu mancare neatinsa lângă ele.

- Ce bine e sa ai niste prietene ca voi in momentele dificile. spun cu lacrimi în ochi.

- Hai, gata cu plânsul.   Ai bocit destul aseară.  A trebuit să  mâncăm singure pizza. Noroc de Iustina că ți-a mai păstrat ceva, că eu una o terminam. spune Diana încercând sa mai destindă atmosfera.

-După masă mergem in oraș,  așa că pregătește-te emoțional.  mă anunță Iustina in timp ce mâncam.

Pe la ora 14:30 eram gata de plecare. Nu stiu unde au ele de gand să mă ducă , dar nu m-au lăsat să protestez.

- Ar trebui să vină. îi spune Diana Iustinei.

- Cine ar trebui să vină? intreb neștiind la ce să mă aștept. Sper doar să nu fie încă una din intalnirile surpriză ale Dianei.

- Uite-i! strigă Iustina. Ți-am spus că vreu să te introduc in grupul meu de prieteni de mult și cred că ar fi momentul. Măcar o să-ți mai ia gandul de la cele întâmplate.

- Bine. Dar, spune-mi măcar că nu le-ai spus de ce s-a întâmplat.  Nu vreau să fiu privită cu milă.

- Nu, logic că nu le-am spus.ma asigură Iustina.

- Acum hai să uităm cât de cât de griji. spune Diana.

-Hei, ce mai faci Andreea? Iustina salută o tipă blondă cu ochii albaștrii. Ea e Bella , iar ea Diana. Fetelor, ele sunt Andreea, Andra și Simona, iar ei sunt Daniel, dar poți  să îi  spui Dani, Robert,  Mihai și Alexandru sau Alex. Iustina face prezentarile.

Andreea era fata blondă,  îmbrăcată cu un tricou alb cu buricul gol si o pereche de colanti mov , cu imprimeu de leopard. Andra e brunetă,  ochii ei sunt caprui, slăbuță, și îmbrăcată aproape toată in negru: tricou negru,  blugi gri-inchis si adidasi negri. Simona e  roșcată, cu părul până la umeri, iar ochii ei sunt verzi. E îmbrăcată intr-o rochie albasta până la genunchi. Robert e un tip înalt,  foarte înalt,  brunet, cu ochii negri-taciune. E îmbrăcat cu un tricou gri si blugi albaștri.  Mihai e si el brunet, dar ochii lui sunt verzi, iar el poartă o cămașă în carouri rosu si negru cu blugi gri. Dani e blond cu ochi albastri. Poartă un tricou alb si niste blugi albastri, el parcă e intruchiparea Andreei. Alex e brunet si el , dar are ochii de un albastru atât de intens. ..mi-au adus aminte de floare mea de la fereastră.  Are trăsături frumoase, maxularul fiind bine definit, buze cărnoase,  iar pe gât are un tatuaj. Nu-mi dau foarte bine seama ce e , dar pare a fi un tigru. E îmbrăcat cu un tricou gri cu negru, blugi negri si niste bocanci de aceeași culoare.

Am pornit toți zece spre o cafenea , unde ne-am asezat la o masă . Diana e in stanga mea, Alex in dreapta, iar in față e Iustina intre Simona și Mihai.Se pare că Iusti e cu Mihai. Trebuia să-mi spună si mie că are un iubit . Am inceput sa povestim și intre timp a venit și iubitul Dianei, Alex, care s-a asezat lângă ea. Am aflat că Simona e împreună cu Robert, iar iubitul Andrei e plecat vara asta in Franța cu părinții . Andreea si Dani nu sunt împreună dar nu stiu cat va mai fii așa . Se pare ca singura fără iubit sunt eu , căci Alex am aflat că nu e genul care să aibă prea mut timp o iubită.  Am schimbat numerele de telefon intre noi , și am plecat din cafenea fiecare la treaba lui. Iustina si Diana au ramas in cafenea cu iubiții lor , Andreea si Dani au mers in parc, Simona a plecat la un restaurant cu Robert, iar Andra s-a dus in mall pentru niște cumpărături.  Alex a plecat cel mai devreme trebuind să ajungă la o intalnire. Am ieșit din cafenea îndreptându-mă spre casă.  Nu e foarte departe deci am preferat să merg pe jos. Pe drum am obsevat o mașină parcand lângă mine, din ea ieșind Alex.

-Hei, ce faci aici? Nu aveai intalnire? intreb nedumerita.

-Tipa a plecat înainte să ajung eu, lăsând un bilet la chelner . Se pare că am intarziat , dar nu contează,nu era cine știe ce. răspunde nepăsător. Vrei să te duc undeva? Am vazut ca esti pe jos si se apropie o ploaie.spune aratund spre cer car într-adevăr nu arată tocmai vesel.

-Dacă nu te deranjează. ..

-Hai urcă. spune deschizându-mi portiera.

-Merci.

Drumul a fost liniștit,  iar cand am ajuns in fața casei mele , ne-am luat la revedere si am observat că statea la două case distanță. 

-Deci suntem vecini să inteleg. spun cand coboară din mașină.

-Sunt la fel de surprins ca și tine. spune inainte să intram  fiecare in casa lui.

----------------------------------
Am inceput povestea si sincer vreau să stiu cum vi se pare. Vreau pareri. Să o continui, să nu o continui... Dați si un vot dacă v-a plăcut până acum, si dacă nu , spuneți-mi ce să mai adauga, sau ce îmbunătățiri ar trebui facute.  Stiu că la inceput capitolele nu sunt foarte lungi, dar postez cât de des pot. Va multumesc pentru fiecare vot și pentru fiecare citire.