Stellar Oneshot {K- Idols}

32.Onew [part 1]

                                     "The secret "

     Sunt chemat în sala tronului de către tatăl meu. Nu ma grăbesc, deși ar trebui. Ma îmbrac în niște blugi albaștri și îmi iau un tricou închis la culoare și o cămașa cu model stelat.
 
     "Înălțimea voastră. Tatăl dumneavoastră, Împăratul va cheamă de graba!"
     Stăruie unul din slugile mele.

" Acum vin. Ce mai vrea bătrânul?!"
     Spun in timp ce îmi încalț pantofii.

" Nu a dat amănunte."

Il scuz din priviri și merg la tatăl meu.
Ce treaba mai are cu mine?! Dacă iar îmi rânduiește o căsătorie. Plec de acasă! Ah, nu ! M-ar pedepsi veșnic...

Ma aflu în sala tronului, tata poarta costumația de rege străvechi. Un hanbok alb cu pietricele din aur.
  Bătrân!
Un surâs îmi scapă.

"Tata! Ce doriți?!"
Ma aplec ușor, în semn de respect.

"Iar ai făcut probleme! Cum poți sa te duci la giseng în fiecare seara?! Esti printul moștenitor al acestei lumi nemuritoare. Toate cele 4  regate contează pe tine."

Imi plec capul si observ ca aveam pantofii murdari. Cum s a întâmplat asta? De ce?!
 

" OMO! Vreau șervețel umed. O servitoare! Cineva!! "

Ma uit în jur după cineva și vine salvatorul meu drag. Iau șervețelul și ma pun în genunchi sa îmi șterg pantoful. E perechea mea preferata!
Mult mai vorbesc cu mine. Pai când nu ai cu cine?!

" Lee JinKi! Cum intraznesti sa te porți asa?! Nu te-am crescut asa."

Termin și ma uit la tata. Cred ca de data asta l-am supărat. Acum chiar ca nu mai pot sa refuz o nunta.

"Scuzele mele, majestatea ta. Sunt needucat. Nu merit sa primesc mila dumneavoastră."

  Ii adresez uitându-mă în ochii împăratului. Cred ca voi scăpa. Sunt fiul, singurul sau fiu. Nu are cum sa îmi facă ceva, nu?!

  " Nici nu primeai milă. Vreau sa te duci pe tărâmul muritor și sa îmi găsești floarea de lotus din rubin. "

Expresiile tatei se schimbau una după alta. Am dat de belea.

"Dar, se spune ca este păzită de o fiara a întunericului, pusa de ultimul împărat al acestei lumi."

"Nerușinare! Cum îți place să mergi pe tărâmul muritor am sa te trimit acolo. Nu ai voie sa te întorci pana nu îl găsești și mi-l aduci."

Ochii Impăratului au devenit roșii și a plecat, lăsându-mă gânditor.
     Cum el este vampir divin,eu sunt înger divin. Mama a fost foarte frumoasă... Păcat ca el a alungat singura femeie pe care a iubit-o vreodată. Bătrânul ăsta!
   De ce stau pe loc?! Mergi! Un pas.. Doi pași.. Trei pași.. Nu mai fa pe bufonul și fii serios!

Unchiul meu vine cu evantaiul deschis la mine.

"Boacăne mai faci. Sunt de partea ta, ce vreau sa îți spun este ca, muntele unde se găsește lotusul de rubin se numește Coltul de rai."

"Un nume interesant."

"Numele se afla în contradicție cu ce se afla pe munte. Ai grija. I-ați arma în caz de necaz."

"Da. O am mereu cu mine."

Îmi las unchiul cu ochii în soare și dispar din fata ochilor lui. Îmi pregătesc ce am de pregătit și ma îndrept spre Est. Unde este tărâmul oamenilor.
In câteva minute ajung pe tărâmul oamenilor.
Trebuie sa găsesc acel lotus. E salvarea mea de la logodna aranjata.
Nici nu am văzut - o vreodată pe tipă.
   Munte drag. Uită-te.
Cărarea este mai lunga decât credeam.. O sa ma teleportez. Zis și făcut.
  Am nevoie de cineva sa ma conducă pe aceste meleaguri periculoase.
Numai copaci. Merg ce mai am de mers și dau de o cabana părăsită. Asa pare la prima vedere construcția.
Ma prefac într-un șarpe negru,dragon ar fii prea periculos pe pamant.
Ma opresc la întrarea clădirii din lemn și ma ghemuiesc,dormind puțin.

  ***

             Simt o atingere catifelata pe mine. Deschid ochii și vad o fata frumoasă ce ma mângâie. Nu ii e frica de șerpi?!

"Arăți istovit și rana aceasta cum s-a întâmplat?!"
Spune ea, aplicând un fel de medicament din plante.

Nu am nicio rana sau am?
Îmi ridic capul pentru a vedea în jur.

"Asta ar trebui sa fie suficient. Ție foame?!"
Îmi zâmbește.

Nu chiar. Dar nu vad ce mi ai găsi de mâncare aici.

"Carne cruda?"

Sare de pe scaun pentru a aduce niște bucatele de carne de pui.

Nu, nu, te rog. Măcar gătește - o!

"deschide gura."
Îmi ordona.

Nu știu cine ești și ma obligi sa mănânc asa ceva? Nu știu ce sa fac.. Sa ma preschimb in om sau sa ma otrăvești cu mâncare negatita.
   Nu sunt șarpe!!!

Ma transform in forma normala și o iau de încheietura.

"Femeie! Cum intraznesti sa îmi dai mâncare negatita?"

Fata îmi zâmbește. Ea este nemuritoare ca mine!! Cum de nu mi am dat seama din forma de șarpe.

  "Cum intrazneste unul ca tine sa vina pe muntele meu? Te-am prins și ți-am amorțit o parte din puteri. Ma mir ca te mai poți mișca."

Spune tot pe față.

"Știam eu ca nu sunt ranit. Nu realizezi ceva. Eu te am în mâinile mele."

Nu ii dau drumul de la mana si cobor de pe masa, fiind mai aproape de ea.
  Privind-o mai bine ea este chiar frumoasa.
  Trăsături frumoase și unice.

" Care e numele tău?"

  " Y/N"

Te trag în bratele mele, împletindu-mi mana cu a ta.
Un fulger lovește într-un copac ceea ce....