I
În dimineaţa zilei de 24 decembrie, în ajunul crăciunului, Zoe, o fata de doar 16 ani, isi cauta un serviciu, se saturase de toate problemele de acasa, era un mod de evadare din monotonia zilnică,voia sa fie independenta, pe propriile ei puterii, era o fire rebelă, care stia destul de bine in ce lume de nimic trăia. Voia sa le arate părintilor ei ca banii nu sunt neaparat o solutie pentru toate problemele. Dorea să se mute intr-un apartament singura, unde sa ia propriile ei reguli.
***
Ajunsă acasa dupa o cautare nereușită, merge in camera ei. Camera lui Zoe era in totalitate albă, mici pete de culoare negre si rosii destindeau atmosfera, pernele si lustra erau rosii, laptopul negru, avea o camera pe care orice copil de varsta ei si-o dorea, doar ca ea avea toate aceste lucruri materiale, dar atentia părintilor n-o putea avea. Acestia erau plecati de acasa mai tot timpul cu treburi mult mai importante decat fiica lor.Zoe nu mai suportă toate aceste lucruri asa ca si-a găsit linistea intr-un joc, putea cunoaste multa lume. Aceasta la inceput nu avea nici un prieten. In timp ce juca descoperea ca unii oamenii sunt atât de rai si imaturi incat ar face orice doar ca sa te demoralizeze, majoritatea ii erau prieteni doar la bine, nu si la greu, cand le explica viata ei de nimic, multi o judecau ca ea e bogata si rasfatata, dar nimeni nu reusea sa o cunoasca cu adevarat multi vedeau ambalajul nu si ce e înăuntru.
***
Usa de la intrare se aude trantind, Zoe tresare speriată si coboară în fuga scările, stia ca ceva nu mersese bine la negocieri, părintii ei erau negrii de supărare, s-au asezat pe canapeaua crem din mijlocul livingului ceea ce a facut si Zoe. Pana la urma s-a dovedit faptul ca au aflat de intentiile fiicei lor de a-si gasi un serviciu si de a se muta la casa ei.
- Zoe, aici nu-ti e bine ? Intreaba mama ei mahnita. O tăcere îngrozitoare se aseza in încăpere,Zoe era trista, ei nu intelegeau ca ea voia sa fie independenta, multi părintii ar fi mandri de copii lor daca ar face un gest ca asta la o varsta atat de fragedă.
-B-Ba da, mama....doar ca...Spune Zoe cu vocea tremuranda.
-Doar ca ce,Zoe ? Intreaba si tatăl ei si mai supărat.
-Doar ca vreau sa fiu independenta, pe puterile mele.
~ Heii poveste noua, sper sa va placa, stiu ca e scurt si nu e prea bun...scuzati-mi greselile de ortografie, se mai strecoară si ele pe acolo si diacriticele, scriu de pe telefon, iar tastatura mea se corectează singura si pune uneori cu "ă,â,ţ si ş. Inca o data sper sa va placa.
Lectura plăcută ^.^
Stiu ca am altele de continuat, doar ca mi-a venit ideea si am zis sa vi-o zis si vouă ;d ~
