Angel POV.
Am cautat-o în toată casa dar nu este nicăieri. Am mers si la ea in camera iar pe patul ei era o scrisoare. Mă apropii de pat si iau scrisoarea. Era o scrisoare normală, sigilata, iar pe sigiliu era litera ,,A,, .
Încep să citesc, si nu stiu ce sa spun.
Plec la parter si le arăt scrisoarea părinților. Aceștia vor să plece în camera de localizare, dar se opresc, când Adelyn apare din senin in camera. Aceasta respira sacadat, si abea se putea ținea pe picioare.
Tata merge langa ea, si o ia in brate, dupa o pune pe canapea.
- Ce să întâmplat? Unde ai fost?
O intreb îngrijorat. Aceasta se ridică în grabă, si tranteste usa camerei ei. Mergem după ea, si O gasimca isi face bagajul.
- Unde pleci?
O intreaba mama panicată, cand aceasta trece pe lângă ea si tot restul, mergând în jos pe scări, până la ușă. Aceasta iese afara, si se urca într-o mașină sport, parcata afara. Au facut si vrăji dar, masina nu se oprise, deoarece avea avut anti vrăji.
Nici nu stiu cum sa gandesc asta. Sora mea a plecat într-o mașină, cu un bărbat pe care nu-l cunosc. Ce oare s-a întâmplat? Oare am un vis, sau mai bine zis un cosmar, din care nu ma pot trezi?
Adelyn POV.
Urc in camera si imi fac bagajul. Dacă vreau ca familia mea sa fie in siguranta, trebuie să plec.
In timp ce alergam pe scări, încercând să ajung cat mai repede afara.
Deschid portița mașinii, si inainte sa intru in ea, las sa-mi cadă din mâini, cat se poate de subtil, astfel încât soferul sa nu-si dea seama de prezenta scrisorii. Scrisoarea ajunge pe zăpadă, iar cand închid portiera, masina porneste in viteza, si pot simti vrăjitor ce aterizează pe masina, dar care nu au niciun efect asupra ei.
Ma uit la sofer, dar nu ma uit cu teama, ba din contra, ma uit, plină de dezgust si greață.
Nu pot sa cred ca face asa ceva.
L-am privit cu dezgust inca din prima clipa în care l-am văzut, iar acea senzatie nu a dispărut, ci din contra acea senzatie sa intensificat si mai tare.
Nici nu pot sa cred ca nu mi-am dat seama cine este, încă de la început. Ar fi trebuit sa-mi dau seama. A rămas același nenorocit. Nici nu-mi vine să cred ca am trait cu frica tot acest timp, când de fapt nu ar fi trebuit, la mijloc fiind doar un nenorocit, bun de nimic, meschin urat.
Dar de la ce te poti astepta de la el. Se pare ca proverbul "Oricine se poate schimba", nu se aplica si la el, sau cel putin, nu din cate stiu eu, si sinceră sa fiu, chiar stiu cate ceva despre el, chiar suficiente lucruri astfel putând sa-mi formez o parere, nu tocmai buna despre el.
In caz ca nu v-ati dat seama cine este, va voi răspunde eu la intrebare, acest nenorocit, inganfat, egoist, meschin urat si bun de nimic este nimeni altul, decat .... Alin.
